Doamna Dr. Nicoleta Andreea Nemțeanu Mocanu, medic specialist Gastroenterologie la policlinica Providența, ne oferă informații despre sindromul intestinului iritabil.
♦ Sindromul intestinului iritabil (SII) reprezintă cea mai frecventă tulburare funcțională digestivă întâlnită în practica medicală.
♦ Definiție: Intestinul iritabil reprezintă o tulburare funcțională intestinală, fiind definit prin asocierea dintre durerea abdominală, modificări ale tranzitului intestinal (constipație, diaree sau alternanța constipație-diaree), precum și distensie abdominală sau meteorism (balonare).
În ceea ce privește împărțirea pe sexe și vârstă, se poate observa o ușoară prevalență la persoanele de sex feminin, SII fiind mai frecvent întâlnit odată cu înaintarea în vârstă.
Referitor la etiologia acestei tulburări funcționale digestive, există o multitudine de factori incriminați astfel:
1. alterarea axei creier – intestin, ceea ce conduce la o hipersensibilitate (creșterea sensibilității gastro-intestinale), pacienții cu SII având un prag al durerii mai scăzut, precum și la afectarea motilității (a mișcărilor normale ale tractului digestiv) conducând la apariția diareei sau, din contra, a constipației;
2. stresul, depresia: evenimentele stresante majore duc la apariția sau la accentuarea simptomatologiei specifice;
3. existența unei inflamații de grad scăzut la nivelul mucoasei intestinale, precum și a unei suprapopulări bacteriene a intestinului subțire;
4. alimentația: simptomatologia poate fi accentuată de consumul unor anumite categorii de alimente (de exemplu, alimente ce conțin lactoză, fructoză etc.) prin fermentarea acestora la nivel intestinal, determinând apariția balonării și a flatulenței a durerilor abdominale, însă o dietă restrictivă, cu eliminarea a multiple tipuri de alimente, nu este recomandată pacienților cu SII.
♦ Clinic, diagnosticul de intestin iritabil se stabilește pe baza criteriilor ROMA și presupune durere abdominală recurentă (cronică) asociată fiind cu defecația, cu o schimbare a frecvenței scaunului sau cu o schimbare a aspectului scaunului. Pe lângă acestea, simptome de asociere pot exista: balonare, senzație de defecație imperioasă (necesitatea de a merge urgent la toaletă) etc.
De menționat sunt și așa numitele „semne de alarmă” care nu fac parte din tabloul clinic al sindromului de intestin iritabil și care atenționează pacientul despre necesitatea prezentării de urgență la medicul specialist: febră, emisia de scaune cu sânge, scăderea ponderală, anemia (tegumente palide) etc.
♦ Sindromul intestinului iritabil se poate clasifica în:
1. SII cu predominantă constipației;
2. SII cu predominantă diareei;
3. SII mixt (atât scaune diareice, cât și constipație).
Diagnosticul intestinului iritabil este un diagnostic clinic (adică un diagnostic pe care medicul îl suspicionează în urma consultului de specialitate), dar care trebuie susținut și de o serie de analize de laborator și, eventual, explorare prin endoscopie digestivă inferioară (colonoscopie), aceste investigații excluzând eventuale patologii ce se pot prezenta cu un tablou clinic asemănător cu cel al SII.
♦ Tratament
Tipul de tratament recomandat este adaptat în funcție de severitatea bolii, dar și de tipul de SII (cu predominanta constipației, a diareii sau mixt).
Măsurile de ordin general, în primul rând, presupun o bună comunicare medic-pacient prin care cel din urmă trebuie să fie informat corect și complet asupra naturii bolii sale - o patologie cu evoluție cronică, îndelungată, dar benignă (SII nu reprezintă un tip de cancer) și cu evoluție favorabilă. De asemenea, trebuie identificați factorii declanșatori ai simptomatologiei și găsite soluții pentru a-i evita (stres, depresie, anxietate etc.).
În ceea ce privește dieta, aceasta nu trebuie să fie una restrictivă, cu excluderea completă a unor grupe de alimente. Se recomandă, în formă cu constipație, administrarea de lichide suficiente, fibre și activitate fizică, iar în formă cu diaree se recomandă evitarea unor alimente care ar accentua simptomatologia (cum ar fi laptele, dulciurile concentrate, cafeaua). Totodata, de evitat sunt și alimentele care provoacă flatulență (acumularea excesivă de gaze la nivel intestinal și evacuarea frecventă, abundentă a acestora din intestine): fasolea, varza, ceapa, prunele etc.
Terapia medicamentoasă utilizată în tratamentul SII este variată. Aceasta se administrează doar după consultația de specialitate și la recomandarea medicului, fiind adaptată în funcție de tipul de intestin iritabil. Tratamentul include medicamente antispastice, modulatoare al activitații intestinale, antidiareice sau, din contra, laxative, probiotice etc.
Un loc important în tratament îl ocupă și terapia psihologică, aceasta ajutând, printre altele, la diminuarea anxietații, creșterea calitații vieții, depășirea unor momente dificile, ameliorând astfel simptomele sindromului de intestin iritabil.
Bibliografie:
Brian E. Lacy, Nihal K. Patel, Rome Criteria and a Diagnostic Approach to Irritable Bowel Syndrome, Journal of Clinical Medicine, noiembrie 2017
Rome IV criteria, The Rome Foundation;
Intestinul Iritabil, S. Grad, V. L. Drug, D. L. Dumitrascu în „Gastroenterologie și Hepatologie Clinica”, A. Trifan, C. Ghoerghe, D. Dumitrascu, M. Diculescu, L. Gheorghe. I. Sporea, M. Tantau, T. Ciurea, Editura Medicala, Bucuresti, 2018;
Vă stăm la dispoziție pentru informații și programări:
📧 programari.policlinica@providentamedical.ro
📱 0729 292 897
☎️ 0232 215 940
💬 WhatsApp 0729 292 897
Foto credit: pixabay
