“Nu vorbim despre o dietă de sărbători, ci despre ce şi cum consumăm alimentele în aşa fel încât să nu pierdem plăcerea de a lua masa alături de cei dragi, dar nici de a ne declanşa suferinţe care să ne trimită la medic. Nu ar trebui să luăm în calcul doar restricţiile, alimentele interzise, ci să ne focusăm pe ceea ce nu dăunează, eventual chiar ajută. Important este să ne bucurăm de bucate, de compania celor dragi, de eventualele zile de concediu, cu odihnă şi relaxare. Abaterile pot fi cantitative - când mâncăm prea mult, chiar dacă sunt alimente permise - sau calitativ - când mâncăm alimente nepotrivite. Pentru a fi în formă în această perioadă pe lângă alimente, trebuie avute în vedere şi alte aspecte: mişcarea, somnul, hidratarea corectă, dar nu cu alcool, suc, băuturi energizante (care de fapt ne deshidratează).

Nu are importanţă doar mancarea în ansamblu, ci şi alegerea alimentelor (optăm pentru cele mai naturale, mai puţin procesate – nu salam, parizer, foietaje, sosuri, cozonaci de la supermarket, ci sarmale, cârnaţi, tobă, cozonac făcute în casă – în cantitate mică. Alt aspect simplu, dar cu rezultate bune este să gustăm câte puţin din fiecare fel de mâncare, să mestecăm pe îndelete fiecare înghiţitură; astfel, pe lângă aportul unui număr mult mai mic de calorii, sunt prevenite indigestia şi durerile de stomac şi sunt savurate aromele ingredientelor. Intrucât digestia preparatelor  tradiţionale, “grele” durează uneori peste 6-8 ore, este important să evitam “ciuguleala”, “gustările” şi vizitele frecvente la frigider sau cămara cu bunătăţi. Înainte de a pleca la o petrecere sau vizita ce presupune şi o masă îmbelşugată este obligatoriu să mâncăm şi să ne hidrătăm cu 2 ore înainte astfel încât să nu fim înfometaţi şi să cedăm tuturor tentaţiilor culinare. Similar ar trebui să plecăm sătui la cumpărături, astfel încât să nu punem în coş alimente nesănătoase, hipercalorice. O alternativă ar fi să donăm, să dăm de pomană surplusul de mâncare, să împărţim mesele invitând cât mai mulţi apropiaţi.

Reducem dulciurile, pâinea, mămăliga, cartofii şi orezul; evităm alimentele dense caloric – salate cu maioneză, unt, smântână, evităm alimentele cu caloriile goale – sucuri, dulciuri, chiar dacă sunt  îndulcite cu fructoză care, deşi este recomandată diabeticilor pentru că nu afectează glicemia, nu este o alegere sănătoasă, mai ales în cantităţi mari şi într-un meniu deja bogat în grăsimi şi alcool.

Prieteni ne sunt legumele, sub toate formele, salatele de crudităţi (salata verde, ţelina, varza, rucola), ciupercile, carnea slabă – pui ecologic, curcan, peştele oceanic, iaurturile din lapte ecologic, brânzeturile slabe; fructele nu le vom consuma pe lângă dulciurile tradiţionale, ci in loc de acestea. Cei cu probleme bilio-pancreatice vor suplimenta fiecare masă cu enzime, pot consuma ceaiuri hepatice sau ceai verde ce conţine antioxidanţi, care împiedică formarea radicalilor liberi şi are un uşor efect diuretic şi laxativ.

Putem apela la mici trucuri precum încălzirea sarmalelor într-un vas cu apă, astfel încât grăsimea care iese din ele să rămână în cratiţă; putem face sarmalele cu pui, curcan, vită, cotlet de porc, astfel, reducând conţinutul caloric; cei care nu au contraindicaţie pot consuma ardei iute sau hrean care intensifică arderile 2-3 ore după masă.

Reamintesc necesitatea de a ne hidrata corect cu apă sau ceai neîndulcit. Consumul de alcool produce deshidratare, resimţită de noi prin oboseală, durerea de cap de a doua zi. Cafeaua şi băuturile energizante cu cofeină contribuie atât la deshidratare, cât şi la consumul crescut de alcool creând o falsă senzaţie de luciditate. Dacă tot îl consumăm, măcar să minimalizăm pe cât posibil daunele: să nu îl consumăm pe stomacul gol, deoarece glucoza ajută la metabolizarea lui, alimentele îi vor încetini absorbţia, reducând, astfel, impactul asupra ficatului; de asemenea, prezenţa alimentelor diminuă efectul iritativ asupra mucoasei gastrice care altfel ar duce la consumul suplimentar de alimente, deci de calorii.

Importantă este şi mişcarea zilnică; nu neapărat mers la sală sau înot, ci simpla plimbare sau dans. Creştem uşor consumul caloriilor ingerate participand activ la aşezarea meselor, la aducerea alimentelor, la debarasarea mesei. De asemenea, programul de somn ar trebui să fie unul cât mai aproape de normal.

Sărbători fericite, cu sănătate şi cei dragi alături!”

Articol realizat de dr. Roxana Ştefan, medic specialist Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în cadrul Policlinicii Providenţa

Programări la dr. Roxana Ştefan, medic specialist Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în cadrul Policlinicii Providenţa, se pot realiza la numerele de telefon: 0232/215 940 şi 0729 292 897 sau la sediul Policlinicii Providenţa din Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 10, Bl. B1, Parter, lângă Mitropolie.