Dr. Raluca Cuibaru-Teodorescu, medic specialist Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice la Policlinica Providența ne spune despre obezitatea la copil și adolescent, cum apare aceasta, care sunt complicațiile bolii și cum se poate trata.
Importanță
Obezitatea este boala secolului XXI, 30% din populația globului este afectată în prezent, iar prevalenţa ei este într-o continuă creştere. În România doar 3 din 10 persoane sunt normoponderale.
Obezitatea în viaţa timpurie este un subiect de îngrijorare, datorită consecinţelor asociate asupra sănătăţii şi influenţelor asupra dezvoltării psiho-sociale ale tinerilor. De asemenea, este o afecţiune costisitoare, iar persoanele obeze întâmpină multiple dificultăți pentru a menţine o greutate corporală sănătoasă.
Factorii de risc pentru obezitate sunt:
1. Factori genetici
În cazul copiilor cu obezitate în primii ani de viață și care au ambii părinți obezi, riscul de a deveni adult obez este de 80%, dublu față de copiii cu un singur părinte obez. Ideea că "obezitatea se transmite în familie" a fost susţinută de numeroase studii, influenţa genetică în apariţia obezităţii la copii se estimează a fi între 50 şi 90%.
În plus, datele din literatura de specialitate susțin că supraponderea şi obezitatea prezente în copilărie şi adolescenţă au tendinţa de a persista la tinerii maturi (aproximativ jumătate din adolescenţii supraponderali şi peste o treime din copiii supraponderali), iar adultul obez cu această afecțiune menținută din copilarie este mai greu de tratat.
2. Factori socio-culturali
Un rol foarte important în dezvoltarea comportamentului copiilor față de alimentație îl au mediul social şi cultural în care trăieşte copilul, reprezentat de casă, şcoală, comunitate; părinții contribuie la formarea unei atitudini corecte sau greșite a copilului față de alimente prin exemplul dat. Cu alte cuvinte, părinţii influenţează în mare măsură preferinţele alimentare şi stilul de viaţă al copiilor lor.
3. Cauze medicale
Există o serie de afecţiuni asociate cu obezitatea – boli endocrinologice, boli ale aparatului locomotor, alte sindroame.
4. Alţi factori de risc
Sunt menționați ca factori de risc pentru obezitate încă din perioada intrauterină: subnutriția, supraalimentația, diabetul zaharat sau fumatul la mamă, iar dintre factorii perinatali: intervenția cezariană, lipsa alăptării sau durata scurtă a acesteia.
Diagnostic:
Pentru a stabili dacă un copil este sau nu obez se fac o serie de măsurători - greutate, înălţime, circumferinţa abdominală. Astfel, la copiii cu vȃrsta ȋntre 2-19 ani se utilizează indicele de masă corporală (IMC) care se obţine prin raportarea greutăţii în Kg la pătratul înălţimii în metri. Valoarea acestuia se interpretează apoi ȋn funcţie de vârstă și sex cu ajutorul unor grafice. Pentru copiii cu vȃrsta sub 2 ani, nu există grafice pentru IMC, se utilizează greutatea în funcţie de talie.
Un alt indice, care se utilizeaza la copiii cu vârsta peste 6 ani, este cel obținut prin raportarea circumferinţei abdominale în cm la înălțimea în cm. Dacă valoarea lui este peste 0.5, atunci obezitatea este de tip central. Acest tip de dispoziție a tesutului adipos este asociat cu un risc mai mare pentru o serie de boli precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia și altele.
Complicaţiile obezităţii:
Obezitatea de lungă durată poate evolua cu o serie de complicaţii cu răsunet important asupra calităţii vieţii. Acestea pot afecta nivelul glicemiei (prediabet, diabet zaharat), al colesterolului şi trigliceridelor (dislipidemia), al tensiunii arteriale (hipertensiune arterială), aparatul respirator (sindromul de apnee obstructivă în somn), articulaţiile, ficatul (steatoza hepatică), vezicula biliară, nivelul stimei de sine.
Tratamentul obezităţii:
1. Prevenţia
Tendinţele actuale nesănătoase în alimentaţia copiilor și adolescenţilor:
- masa în familie s-a mutat în afara casei;
- absenţa micului dejun: 20% nu au mic dejun zilnic, ceea ce duce la scăderea capacităţii de concentrare și a performanţei cognitive;
- copiii nu mănâncă destule fructe și legume (unul din cinci copii nu mănâncă nici măcar un fruct pe săptămâna; dintre aceștia, cei mai mulți provin din familii cu venituri mici);
- dietele sunt bogate în grăsimi saturate, zahăr, sare;
- creșterea consumului de alimente procesate, cu ados de arome, coloranţi, aditivi, conservanţi;
- consumul de băuturi nealcoolice și alcoolice a crescut;
- preferinţa pentru gustări adesea cu conţinut scăzut în calciu și fier, bogate în grăsimi saturate și zahăr (chipsuri, produse de patiserie, biscuiți, ciocolată cu lapte);
- comportamentul sedentar (toți copiii între 5 și 18 ani ar trebui să practice cel puțin o oră de sport pe zi).
Tocmai de aceea, implementarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul copiilor şi tinerilor sunt printre primele metode de combatere a obezității și reprezintă priorități de sănătate publică, urmărindu-se păstrarea stării de sănătate pe termen lung. Mai mult decât atât, tratând precoce obezitatea, se poate preveni evoluția spre complicatiile acesteia.
Cele mai frecvente greșeli:
- excesul de lapte (peste 700 ml/zi este considerat exces);
- abandanorea produselor proaspete;
-excesul de proteine (consum exagerat de carne) și glucide (băuturi dulci: carbogazoase/necarbogazoase)
- ronţăielile între mese, îndulcirea sucurilor de fructe, oferirea acestora între mese;
- folosirea din ce în ce mai frecventă a alimentelor de tip fast-food chiar și la vârste foarte mici;
- impunerea meselor.
Comportamentul alimentar sănătos - sfaturi practice pentru părinți
- respectati numărul de porții din fiecare grupă alimentară: 6-8 porții pe zi cereale, 5 porții de legume, verdețuri, 3 porții de fructe proaspete, 3-4 porții de lactate, 3-4 porții de carne și substitute, 3 porții de grăsimi și mai puțin de o porție de suc de fructe natural și deserturi;
- farfuria recomandată trebuie să cuprindă la fiecare masǎ principalǎ: ½ farfurie – vegetale sărace în glucide (spanac, salată verde, broccoli, conopidǎ, fasole verde, varzǎ, morcov) de preferinţǎ asortate şi cât mai colorate (“curcubeu”); ¼ din farfurie – alimente bogate în proteine (carne slabǎ, peşte, brânzǎ degresată, ouǎ); şi ¼ din farfurie – cereale/amidon (pâine, orez, paste, cartofi). Pentru completare se va consuma un pahar de lapte/iaurt şi un fruct proaspǎt.
- limitaţi produsele din cereale rafinate (pâinea albă, cereale dulci);
- evitaţi consumul excesiv de alimente dietetice sau fără grăsimi, precum și restricția excesivă a alimentelor preferate care pot duce la apariția tulburărilor de comportament alimentar;
- respectaţi orarul meselor;
- luaţi masa în familie, nu în faţa televizorului/calculatorului sau în timpul unor activităţi (mulţi copii mănâncă în timp ce se joacă);
- porțiile să fie mici, adaptate vârstei, apetisante și atractive;
- nu-i oferiţi alternative dacă refuză una din mese si nici ronţăieli până la masa următoare;
- vorbiţi-i despre mâncare, în funcţie de vârstă, implicaţi-l în alegerea meniului, daţi-i atenţie când mergeţi la cumpărături, implicaţi-l în prepararea /servirea mesei;
- oferiţi-i în familie exemple de alimentaţie sănătoasă.
O altă măsură la fel de importantă este reducerea activităţilor sedentare, cum ar fi privitul la televizor, jocurile pe calculator. Acestea nu ar trebui să depăşească 2h/zi, este necesară, de asemenea, încurajarea mersului pe jos până la școală sau efctuarea efortului fizic programat în cadrul unor activități sportive organizate (înot, dans, ciclism, jogging etc).
2. Tratamentul farmacologic
Există puține medicamente care pot fi utilizate pentru obezitatea la copil la momentul actual. La adolescenți, tratamentul se poate administra numai la indicația medicului specialist. La adolescenți, tratamentul se poate administra numai la indicația medicului specialist. O astfel de medicație inhibă absorbția lipidelor, dar are o serie de efecte adverse digestive importante, motiv pentru care complianța este redusă.
3. Tratamentul chirurgical
Metodele de chirurgie bariatrică de reducere a stomacului necesită existența unei echipe multidisciplinare. Este nevoie ulterior de urmarea unei anumite diete și a suplimentării cu anumite preparate pe parcursul întregii vieți.
Bibliografie:
1. Mocanu V. - Prevenţia obezităţii la vârsta copilăriei - obezitatea la vârsta copilăriei: factor de risc pentru sănătate de-a lungul vieţii; 2015, editura „Gr. T. Popa, U.M.F. Iasi”
2. Holm JC, Nowicka P, Farpour-Lambert NJ et. al. - The Ethics of Childhood Obesity Treatment – from the Childhood Obesity Task Force (COTF) of European Association for the Study of Obesity (EASO); Obes Facts; 2014;7:274–281; DOI: 10.1159/000365773
3. Coşoveanu CS. - Obezitatea primară la copil – aspecte etiopatogenice, clinice şi profilactice; rezumat teză de doctorat, 2011, Craiova
4. Curs Obezitatea la copil și adolescent – Dr. Cosmescu (accesat pe http://www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/Facultatea%20de%20Medicina/Forms/AllItems.aspx?RootFolder=%2fRezidenti%2fsuporturidecurs%2fFacultatea%20de%20Medicina%2fMedicina%20de%20familie%20-%20Conf.%20Dr.%20Doina%20Felea%2fCurs%20Rezidenti%20MF%20copii&FolderCTID=&View={D17027DB-4644-49B5-B0BB-416E96FE3B4A})
5. Bray GA, Bouchard C. - Handbook of obesity. Clinical applications. Volume 2. Fourth edition; CRC Press, 2014. cap 3
10. Mocanu V, Roșu M, Șerban V. - Obezitatea la vârsta copilăriei în Tratat român de boli metabolice, volum 2, editor Șerban V. Editura Brumar, Timișoara, 2011
11.Cristian Serafinceanu - Nutriţie clinică umană – Nutriţia fiziologică; 2012, editura medicală, Bucureşti.
12. Curs „Clinical Management of Childhood Obesity -Dr Matthew Sabin’’, accesat pe http://www.scope-elearning.org.
13. Curs „Assessments and management of obesity în children and adolescents: an overview ‘’– Dr. Louise Baur, accesat pe http://www.scope-elearning.org.
Dr. Raluca Cuibaru-Teodorescu este medic specialist Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice la Policlinica Providența, are program de luni până vineri, și poate fi găsită, prin programare prealabilă, la unul dintre numerele de telefon 0232 215 940 / 0729 292 897 sau prin e-mail la adresa programari.policlinica@providentamedical.ro.
