Cu ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, Dr. Ștefan Roxana, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la Policlinica Providența, ne indică tipurile de diabet, motivele pentru care acesta este o afecțiune importantă și câteva recomandări pentru un stil de viață sănătos.

   Diabetul zaharat reprezintă o boală cronică diagnosticată pe baza valorilor crescute ale glucozei în sânge, care sunt consecinţa scăderii secreţiei şi/sau reducerii sensibilităţii la insulină a diverselor ţesuturi. Deoarece diabetul nu determină simptome decât în stadii avansate, asistăm la o  răspândire epidemică la nivel mondial, în special în ţările în curs de dezvoltare. Există trei tipuri mai frecvente de diabet:

• tipul 1, care apare de obicei la copii şi adulţi tineri şi se tratează întotdeauna cu insulină
• tipul 2, care reprezintă majoritatea cazurilor
• diabetul gestaţional, care determină riscuri atât pentru mamă, cât şi pentru făt

Motivele pentru care Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi-a îndreptat atenţia asupra diabetului ar fi:

1. Epidemia de diabet este în creştere în numeroase ţări, mai ales în ţările cu nivel socio-economic scăzut şi mediu.
2. Un număr mare de cazuri de diabet tip 2 poate fi prevenit. Măsuri simple de modificare a stilului de viaţă (activitate fizică regulată, menţinerea greutăţii corporale cât mai apropiată de cea normală, adoptarea unei diete echilibrate) s-au dovedit eficiente în prevenirea sau întârzierea instalării diabetului tip 2.
3. Diabetul poate fi ţinut sub control, ceea ce poate preveni apariţia multor complicaţii. Elemente cheie sunt stabilirea precoce a diagnosticului, informaţiile privind auto-controlul bolii şi creşterea accesului la tratament  
4. Eforturile de a preveni şi de a ţine sub control diabetul ar putea duce la reducerea mortalităţii premature prin boli netransmisibile cu o treime până în 2030. Pentru atingerea acestui obiectiv ar fi necesară colaborarea tuturor strucurilor societăţii - guvernele, corpul medical, mass-media, firmele mari, micii întreprinzători, până la fiecare individ în parte.

Mesajele cheie ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt:

1. la fiecare 6 secunde o persoană îşi pierde viaţa din cauza diabetului (aproximativ 5 milioane de decese anual)
2. un adult din 11 are diabet (adică 415 millioane), dar unul din doi este nediagnosticat
3. până în 2040 proporţia va creşte la un adult din 10, adică 642 milioane adulţi vor avea diabet
4. una din şapte naşteri se asociază cu diabet gestational.

            Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că hiperglicemia reprezintă al treilea cel mai important factor de risc pentru mortalitate prematură, după hipertensiunea arterială şi fumat. În 2015 prevalenţa globală a diabetului la adulţii cu vârsta între 20-79 ani era de 8,8%, adică 415 milioane persoane şi se preconizează o creştere până la 10,4%, adică 642 milioane în 2040, dacă nu se iau măsuri de prevenţie. Majoritatea celor cu diabet au vârsta între 20-64 ani, deci persoane care ar trebui să fie active şi apte pentru muncă. În ceea ce priveşte distribuţia pe sexe – numărul bărbaţilor cu diabet este uşor mai mare decât cel al femeilor (215,2milioane vs 199,5 milioane).

            În Europa numărul persoanelor cu diabet este estimat la aproape 60 milioane (9.1% din populaţia cu vârsta între 20-79 ani), inclusiv 23,5 milioane cazuri nediagnosticate. Cel mai mare număr de persoane cu diabet din Europa se află în Federaţia Rusă (12,1 milioane), urmată de Germania (6,5 milioane) şi Turcia (6,3 milioane). Incă 31,7 milioane persoane (4.8%) dintre adulţii cu vârsta între 20-79 ani se presupune că au scăderea toleranţei la glucoză şi au un risc crescut de a dezvolta diabet. Până în 2040 se preconizează că vor fi 71,1 milioane adulţi cu diabet în Europa. Vârsta este un important factor de risc pentru diabetul tip 2. În Europa 30.8% din populaţie are vârsta între 50 şi 79 ani în 2015 şi este de aşteptat să crească la 35.6% până în 2040. Parţial, prevalenţa crescută a diabetului tip 2 şi scăderii toleranţei la glucoză este o consecinţă a îmbătrânirii populaţiei.

            O problemă îngrijorătoare o reprezintă numărul mare al persoanelor nediagnosticate – Federaţia Internaţională de Diabet estimează că în lume aproape jumătate dintre persoanele cu diabet – 46,5% (193 milioane) nu ştiu că au această boală, majoritatea lor fiind cu diabet tip 2. Cu cât mai mult timp se întârzie diagnosticul şi iniţierea terapiei, cu atât creşte riscul apariţiei complicaţiilor şi devine mai costisitoare îngrijirea lor ulterioară. Majoritatea cazurilor nediagnosticate (81,1%) trăiesc în ţările cu nivel socio-economic scăzut şi mediu, dar chiar în ţările dezvoltate în jur de 35,8% dintre persoanele cu diabet nu sunt diagnosticate. De aceea este vitală educaţia pentru sănătate – populaţia trebuie informată că un individ cu diabet tip 2 poate trăi mulţi ani fără a prezenta nici un semn sau simptom, timp în care glicemia crescută produce silenţios complicaţii.

            Se estimează că la nivel mondial aproximativ 318 milioane persoane (circa 6.7%) dintre adulţi au scăderea tolerantei la glucoză, condiţie denumită şi prediabet. Majoritatea (69,2%) dintre acestea se afla în ţările cu nivel scăzut şi mediu de trai. Până în 2040 numărul persoanelor cu această problemă se preconizează că va creşte până la 482 milioane, adică 7.8% din populaţia adultă. Jumătate (50.1%) dintre adulţii cu scăderea toleranţei la glucoză au sub 50 ani (159 milioane) şi dacă rămân nediagnosticaţi şi netrataţi vor dezvolta diabet în anii următori. Este important de sesizat că aproape o treime (29.8%) dintre cei care au în prezent scăderea toleranţei la glucoză au vârsta între 20 şi 39 ani şi vor fi  expuşi o perioadă lungă de timp acestui risc crescut.

            Datele pentru România provin din studiul naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR) şi arată cifre foarte mari: aproximativ 11,6% pentru diabetul zaharat, 18,4% pentru prediabet, 81% pentru dislipidemie, 34,6% pentru suprapondere şi 31,4% pentru obezitate. În topul regiunilor cu cei mai mulţi diabetici se află sudul ţării, cu o prevalenţă a diabetului de 13,39%, urmată de regiunea Bucureşti-Ilfov, cu o prevalenţă de 12,79% şi pe locul trei regiunea de Nord-Est (12,38%). La polul opus  regiunile cu cei mai puţini diabetici sunt Vestul (8,2%) şi Centrul (9,99%) ţării. Dintre pacienţii cu diabet zaharat, 20,69% au reprezentat cazuri nou depistate.

            Alt aspect îngrijorător îl reprezintă creşterea cazurilor de diabet tip 1 la copii,  ajungând ca în 2015 pentru prima dată numărul acestora să depăşească jumătate de milion la nivel mondial  (542.000). Deşi tipul 1 de diabet este mai puţin frecvent, totuşi se înregistrează o creştere cu aproximativ 3% în fiecare an mai ales la copii. În medie 86000 copii sunt diagnosticaţi anual cu diabet tip 1 şi acolo unde tratamentul cu insulină nu este disponibil speranţa lor de viaţa copii este foarte scurtă. Ţările cu cel mai mare număr de copii intre 0-14 ani cu diabet tip 1 sunt: SUA  (84100), India (70200), Brazilia (30900), China (30500) şi Marea Britanie (19800). Europa are cel mai mare număr de copii cu diabet tip 1 – aproximativ 140000 şi înregistrează o creştere în jur de 21600 cazuri noi anual. Aici se găseşte şi ţara care înregistrează cea mai mare incidenţă din lume pentru diabetul tip 1 la copii, Finlanda, unde apar în fiecare an 62.3 cazuri noi la 100000 copii. Ţările europene cu cel mai mare număr de copii cu diabet tip 1 sunt Marea Britanie, Federaţia rusă şi Germania.

            Odată cu creşterea obezităţii şi reducerea activităţii fizice în rândul copiilor este posibil ca în multe ţări diabetul tip 2 la copii să devină o problemă de sănătate publică care necesită măsuri urgenţe de stopare.

            Hiperglicemia în sarcină reprezintă altă problemă cu prevalenţă îngrijorătoare. Pentru  anul 2015 se estimează că 20,9 milioane (adică 16.2%) dintre naşterile cu feţi vii la mame cu vârsta între 20 şi 49 ani  s-au asociat cu hiperglicemie în cursul sarcinii. În majoritatea cazurilor de diabet gestational nivelul glicemiei poate fi controlat doar prin măsuri privind adoptarea unei diete sănătoase, exercciţiu fizic uşor şi monitorizarea frecventă a valorilor glucozei în sânge. În unele cazuri poate fi necesară iniţierea tratamentului medicamentos cu insulină.

Recomandări pentru populaţia generală privind adoptarea unui stil de viață sănătos:

1. Să alegem apa, cafeaua sau ceaiul neîndulcite în locul sucurilor de fructe, băuturilor carbogazoase sau altor băuturi îndulcite cu zahăr
2. Să mâncăm cel puţin trei porţii de vegetale în fiecare zi, inclusiv legume cu frunze verzi
3. Să consumăm până la trei porţii de fructe proaspete în fiecare zi
4. Să alegem pentru gustare nuci, un fruct proaspăt sau un iaurt neîndulcit
5. Să limităm consumul de alcool la maxim două porţii pe zi
6. Să alegem carne albă slabă – peşte sau pasăre, fructe de mare în loc de carne roşie sau procesată
7. Să alegem pâine, orez, paste din cereale integrale în loc de cele albe
8. Să alegem grăsimi nesaturate (ulei de măsline, floarea-soarelui, rapiţă, porumb,) în locul celor săturate (untură, ulei de cocos, ulei de palmier).
9. Să mergem pe jos zilnic minimum 30 minute
10. Să ne hidratăm corespunzător cu apă, ceai neândulcit, iaurt, ciorbe (minimum 2 l pe zi)
11. Să avem o odihnă corespunzătoare – 7-8 ore de somn pe noapte
12. Să avem capacitatea de coabitare cu stresul.

Dr. Ștefan Roxana este medic primar la Policlinica Providența, are program de luni până vineri, în contract cu CAS Iași și poate fi găsită, prin programre prealabilă, la unul dintre numerele de telefon 0232 215 940, 0729 292 897 sau prin e-mail la adresa programari.policlinica@providentamedical.ro.