Ce este tiroidita Hashimoto?

Doamna Dr. Mirela Claudia Nechita, medic specialist Endocrinologie la policlinica Providența, ne oferă informații despre tiroidita Hashimoto.

♦ Este o tulburare autoimună care poate provoca hipotiroidism (scăderea producţiei de hormoni tiroidieni), însă rareori, se poate asocia cu hipertiroidism (creşterea producţiei de hormoni tiroidieni).

♦ Tiroidita Hashimoto mai este cunoscută sub denumirea de tiroidită limfocitară cronică sau tiroidită autoimună.

♦ Tiroida este o glandă mică, în formă de fluture, situată în zona cervicală anterioară. La persoanele cu tiroidită Hashimoto, sistemul imunitar produce anticorpi care atacă glanda tiroidă. Aceasta fiind deteriorată, nu poate produce suficienți hormoni tiroidieni.

♦ Hormonii tiroidieni au rolul de a controla modul în care organismul folosește energia, astfel încât, o dereglare de orice fel, poate afecta fiecare organ, implicit cordul şi frecvenţa cardiacă.

♦ Este de 4 până la 10 ori mai frecventă la femei decât la bărbați. Deși boala poate apărea la adolescenți sau la femei tinere, se dezvoltă mai des la femeile cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani. Șansele de a dezvolta boala Hashimoto crește în familiile în care şi alţi membri prezintă această afecţiune.

♦ O incidenţă mai mare a tiroiditei Hashimoto este observată în rândul pacienţilor ce prezintă şi alte tulburări autoimune precum:

  • boală celiacă
  • lupus eritematos sistemic
  • artrită reumatoidă
  • sindrom Sjögren
  • diabet zaharat tip 1

♦ De cele mai multe ori, această patologie este silenţioasă, descoperită întâmplător la un control de rutină. Cu toate acestea, pe măsură ce progresează, poate fi asociată cu simptomele caracteristice hipotiroidismului, precum:

  • oboseală
  • creștere ponderală
  • frilozitate – intoleranţă la frig
  • dureri articulare și musculare
  • constipație
  • piele uscată
  • păr casant și subțire
  • deregleri ale ciclului menstrual
  • infertilitate
  • bradicardie – scăderea frecventei cardiace.

♦ Majoritatea pacienţilor cu tiroidita Hashimoto dezvoltă hipotiroidism. Netratat, acesta poate duce la creşterea colesterolului, dezvolatarea hipertensiunii arteriale şi a insuficientei cardiace, mixedem – hipotiroidism sever ce poate duce până la deces. Femeile însărcinate netratate, dezvoltă riscul de avort spontan, întârziere de creştere în viaţa intrauterină şi naştere prematură.

♦ Diagnosticul de bazează pe istoricul medical și examenul clinic, urmate apoi de dozarea unui set de analize sanguine: TSH, FT4 – pentru verificarea funcţiei tiroidiene, ATPO şi Ac anti Tiroglobulina – markeri ai tiroiditei autoimune.

♦ Cu toate acestea, când se ridică suspiciunea unei tiroidite Hashimoto, însă valoarea anticorpilor este normală, ecografia tiroidiană este indicată. Aceasta ajută la măsurarea dimensiunilor tiroidiene, precum şi la indentificarea altor caracteristici ale afectării autoimune. Ecografia poate exclude, de asemenea, prezența nodulilor tiroidieni – complicaţie frecventă în rândul pacienţilor cu tiroidită Hashimoto.

♦ Subiecţii cu anticorpi TPO crescuţi, dar cu funcție tiroidiană normală nu necesită tratament. Cei cu un TSH ușor crescut (hipotiroidism subclinic) pot să nu necesite medicaţie, fiind necesară repetarea bilanţului hormonal după 3-6 luni.

♦ Pentru pacienții cu hipotiroidism clinic manifest, tratamentul constă în administrarea de hormoni tiroidieni, respectiv levotiroxină sintetică administrată oral într-o doză adecvată, având ca rezultat o îmbunătățire a simptomelor clinice şi creşterea calităţii vieţii. Majoritatea pacienților cu tiroidita Hashimoto vor necesita tratament pe tot parcursul vieții. Stabilirea dozei adecvate, în special la început, poate necesita testarea TSH la fiecare 6-8 săptămâni după orice ajustare a dozei, până când este determinată doza corectă. După aceea, monitorizarea TSH de două ori pe an este în general suficientă.

♦ Diagnosticul precoce și tratamentul corect instituit și urmărit sunt importante pentru un management corect al acestei afecțiuni și pentru evitarea complicaţiilor.

 

Referințe

[1] Garber JR, Cobin RH, Gharib H, et al. Clinical practice guidelines for hypothyroidism in adults: cosponsored by the American Association of Clinical Endocrinologists and the American Thyroid Association [published correction appears in Endocrine Practice. 2013;19(1):175]. Endocrine Practice. 2012;18(6):988–1028. doi: 10.4158/EP12280.GL

[2] Ragusa F, Fallahi P, Elia G, et al. Hashimotos' thyroiditis: epidemiology, pathogenesis, clinic, and therapy. Best Practice & Research Clinical Endocrinology & Metabolism. 2019;33(6):101367. doi: 10.1016/j.beem.2019.101367

[3] Mincer DL, Jialal I. Hashimoto thyroiditis. In: StatPearls. StatPearls Publishing; August 10, 2020. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29083758/ NIH external link

[4] Ruggeri RM, Trimarchi F, Giuffrida G, et al. Autoimmune comorbidities in Hashimoto's thyroiditis: different patterns of association in adulthood and childhood/adolescence. European Journal of Endocrinology. 2017;176(2):133–141. doi: 10.1530/EJE-16-0737

[5] Chaker L, Bianco AC, Jonklaas J, Peeters RP. Hypothyroidism. Lancet. 2017;390(10101):1550–1562. doi: 10.1016/S0140-6736(17)30703-1

[6] Burch HB. Drug effects on the thyroid. New England Journal of Medicine. 2019;381(8):749–761. doi: 10.1056/NEJMra1901214

[7] Biondi B 2013 The normal TSH reference range: what has changed in the last decade? J Clin Endocrinol Metab 98:3584-3587.
[8] Burch HB 2019 Drug Effects on the Thyroid. N Engl J Med 381:749-761.
[9] Samuels MH, Kolobova I, Niederhausen M, Janowsky JS, Schuff KG 2018 Effects of altering levothyroxine (L-T4) doses on quality of life, mood and cognition in L-T4 treated subjects. J Clin Endocrinol Metab. ePub 2018 Mar 2.
[10] Jonklaas J, Bianco AC, Bauer AJ, Burman KD, Cappola AR, Celi FS, Cooper DS, Kim BW, Peeters RP, Rosenthal MS, et al. 2014 Guidelines for the treatment of hypothyroidism: prepared by the american thyroid association task force on thyroid hormone replacement. Thyroid 24:1670-1751.

 

Vă stăm la dispoziție pentru informații și programări:

📧 programari.policlinica@providentamedical.ro

📱 0729 292 897

☎️ 0232 215 940

💬 WhatsApp 0729 292 897