Doamna Doctor Adina Manuela Alexa, medic specialist Pneumoftiziologie la Policlinica Providența, ne oferă sfaturi și modalități prin care un pacient poate renunța la fumat.
Cei mai mulţi dintre fumătorii români afirmă că şi-ar dori să renunţe la tutun, însă când trebuie să treacă la fapte... foarte mulţi „renunţă să renunţe”!
Motivele sunt multiple: pentru cã le este greu sã deprindã alte obiceiuri, pentru cã se îngrijoreazã de tot felul de cauze dar, mai ales, pentru că la început se pot simţi rãu. Şi astfel tot amână ziua din care vor spune “STOP FUMAT!”…
Deoarece greu este până faci primul pas, le propunem celor ce țin la propria sănătate, ca astăzi, cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, să-şi aleagă o zi în care să nu fumeze deloc.
3 sfaturi pentru renunțarea la fumat :
Sfatul 1: Alcătuieşte planul de acţiune
Nu te apuca să renunţi la fumat fără a te auto-analiza în prealabil! Analizează-ţi viaţa de fumător: de ce fumezi, care sunt situaţiile, persoanele, locurile, obiectele care „cer” o ţigară. Recunoaşte-ţi ritualurile, dar şi momentele când aprinzi o ţigară fără să conştientizezi gestul.
Găseşte un înlocuitor pentru fiecare tip de ţigară. Atenţie, trebuie să fie lucruri/ activităţi care îţi fac plăcere! Scrie-ţi planul şi prinde-l cu o piuneză în locul/locurile cele mai dragi pentru fumat. Dacă ai mai încercat, adu-ţi aminte ce te-a făcut să reîncepi fumatul şi gândeşte-te cum vei reacţiona într-o situaţie asemănătoare.
Alege-ţi Ziua 1 ca nefumător – ziua începând cu care nu vei mai fuma. Alege perioada în care crezi că îţi va fi mai uşor – în zilele de odihnă sau în cele în care lucrezi; în concediu sau când eşti la serviciu. Pentru femei, este indicat să nu fie în perioada premenstruală. Apoi, pregăteşte Ziua 1: asigură-ţi cele necesare înlocuirii ţigării. Dacă te înspăimântă ideea că vei întrerupe brusc, încearcă, în zilele premergătoare Zilei 1, câteva trucuri: fumează ţigări de calitate proastă, stinge-le la jumătate, amână momentul fumatului. Calculează-ţi ţigările astfel încât să le termini în ziua anterioară Zilei 1.
Sfatul 2: Consultă un specialist!
Da, sigur, vei spune – cu ce mă poate ajuta un medic să mă las de fumat? Sau un psiholog? Ei bine, astăzi poţi beneficia de mai mult ajutor decât crezi! Trebuie doar să ceri, să ştii unde să te duci şi ce poţi obţine. Numărul celor care reuşesc să se lase de fumat cerând ajutorul specialiştilor este semnificativ mai mare decât al celor care reuşesc să se lase de fumat singuri. Chiar dacă nimeni nu poate renunţa la fumat în locul tău, chiar dacă medicul nu te poate determina să vrei cu adevărat să renunţi la fumat şi nici nu poate îndepărta întru totul disconfortul fizic sau psihic asociat renunţării la acest obicei, totuşi el te poate sprijini în moment şi acţiuni cheie, precum:
- Sprijin pentru găsirea “Motivului” – deoarece Motivul este acel lucru important care te va susţine psihic până când fumatul devine de domeniul trecutului
- Realizarea „planului de acţiune” prin sugerarea unor „trucuri” pentru depăşirea dependenţei comportamentale, corectarea unor idei/ atitudini greşite legate de perioada post-fumat, recomandarea unor metode de a parcurge mai uşor această perioadă
- Prescrierea de produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic. Partea bună este că semnele sevrajului sunt temporare şi se reduc pe zi ce trece deoarece neuronii încep să-şi revină, nemaifiind bombardaţi cu nicotină. Apogeul simptomelor neplăcute are loc în primele 3 – 6 zile de la ultima ţigară fumată şi de obicei acestea dispar după 2 – 4 săptămâni
- Suport în perioada post-fumat
- Şi, nu în ultimul rând, răspunsuri bazate pe date ştiinţifice şi pe experienţa altor fumători.
Sfatul 3: Renunţă dintr-o dată
Indiferent dacă renunţi brusc la ţigări sau doar reduci numărul acestora, starea de sevraj nicotinic tot apare! Când însă doar reduci numărul de ţigări, rămân exact acele ţigări „mai dragi”, de care te desprinzi mai greu: ţigarea de la cafea, de după masă, ţigarea „de nervi” sau ţigarea „de bucurie”. Cu alte cuvinte, păstrezi ţigările „sociale”, cele fumate împreună cu ceilalţi fumători, în pauze, sau pe cele care te „ajută” să marchezi anumite momente. Astfel, dependenţa psihică nu numai că nu scade, ci se accentuează - pentru că acele câteva ţigări rămase devin „refugiul” fumătorului şi, în acelaşi timp, „recompensa lui” - „după toate astea, merit şi eu o ţigară”. Ori, treptat, numărul acestor ţigări - recompensă începe să crească pentru că, supărările, nervii se întâmplă să le ai toată ziua şi e foarte uşor să spui „doar una în plus” - şi apoi încă una, şi încă una...
Prin urmare, dependenţa socială nu scade. Dimpotrivă, aceasta se poate accentua – atunci când fumătorul îşi propune să fumeze doar în ocaziile care implică socializarea. Se poate spune chiar că reducând numărul de ţigări îşi accentuează suferinţele provocate de lipsa ţigării – sevrajul nicotinic, psiho-comportamental, social.
Marea majoritate a celor care s-au lăsat de fumat au reuşit prin renunţarea dintr-o dată - nu e nevoie de cifre, simpla documentare printre cunoscuţi demonstrează clar acest lucru!
Renunţarea bruscă nu produce per se modificări biologice. Componenţii fumului de ţigară sunt nişte intruşi în organismul uman, producând dereglări diverse. În momentul în care aportul devine zero, diversele funcţii îşi revin la normal - mai repede sau mai încet, în funcţie de adaptabilitatea şi gradul de afectare a organismului. Nu trebuie uitat şi, mai ales, subestimat, rolul implicării psiho-emotive: aceluiaşi lucru îi poţi acorda o importanţă exagerată sau îl poţi pur şi simplu ignora, în funcţie de dispoziţia psihică. Părerile de genul „nu te opri brusc pentru că îţi vei deregla… metabolismul, organismul, creierul, etc” dovedesc lipsa cunostinţelor de bază despre mecanismul fumatului.
Vă stăm cu drag la dispoziție pentru informații și programări:
📧 programari.policlinica@providentamedical.ro
📱 0729 292 897
☎️ 0232 215 940
💬 WhatsApp 0729 292 897
