Doamna Doctor Ana Roxana Gănceanu Rusu, medic specialist Medicina internă (cu competențe și în Cardiologie), la policlinica Providența, ne oferă o serie de informații despre cum putem preveni bolile cardiovasculare.
Patologia cardiovasculară reprezintă cauza principală de deces în țările industrializate, iar boala coronariană cronică, sub toate aspectele ei este cea mai frecventă dintre aceste afecțiuni. Industrializarea, creşterea economică şi schimbările în modul de producere şi procesare a hranei, au condus la schimbări în modul de alimentaţie, care, asociate şi scăderii ponderii activităţii fizice, au dus la un dezechilibru între aport şi consumul caloric şi la creşterea prevalenţei obezităţii.
Activitatea de prevenţie a bolilor cardiovasculare are drept obiective reducerea mortalităţii şi morbidităţii şi creşterea speranţei de viaţă, concomitent cu păstrarea sau ameliorarea calităţii vieţii. Există date ştiinţifice clare care arată că modificarea stilului de viaţă şi controlul factorilor de risc în sensul reducerii acţiunii lor, pot influenţa dezvoltarea şi progresia bolii, atât înainte, cât şi după producerea unui eveniment clinic manifest.
Prevenţia primară identifică acele personae în populaţia aparent sănătoasă cu risc multifactorial înalt de a dezvolta boală cardiovasculară, utilizând anumite forme de screening.
Prevenţia secundară nu necesită screening, adresându-se pacienţilor cu boală manifestă deja diagnosticată. Include consiliere în ceea ce priveşte stilul de viaţă (oprirea fumatului, modificarea obiceiurilor alimentare, activitate fizică, consiliere psihologică) şi tratament farmacologic, fiind parte integrată a îngrijirii bolnavului după un eveniment cardiovascular sau neurologic.
Fumatul. Efectul produs de fumat este în relaţie cu doza zilnică şi cu vechimea statutului de fumător, atât la bărbaţi, cât şi la femei, riscul fiind foarte crescut dacă subiectul a început să fumeze înainte de 15 ani. Renunţarea la fumat reprezintă cea mai eficientă metodă dintre toate măsurile de prevenţie, efectul fiind mai pronunţat la pacienţii cu boală coronariană. Nu există limită de vârstă în ceea ce priveşte beneficiul renunţării la fumat. Întreruperea fumatului este un proces dificil, care necesită de cele mai multe ori, consiliere profesională şi/sau intervenţie farmacologică. Evaluarea complete a statusului pacientului fumător este obligatorie şi trebuie să cuprindă motivaţia de oprire a fumatului, cantitatea şi tipul de tutun, mediul social şi familial, nivelul de cunoştinţe privind rolul nicotinei, semne de dependenţă de nicotină, existenţa comorbidităţilor, în special boala obstructivă pulmonară. Îndemnul clar şi fern de renunţare la fumat este uneori decisiv, mai ales când este adresat la momentul producerii unui eveniment coronarian sau cu ocazia unei intervenţii, pacientul fiind atunci foarte motivat în luarea deciziei de renunţare la fumat.
Activitatea fizică. Lipsa activităţii fizice reprezintă o problemă majoră a stilului de viaţă încă din copilărie. Combinaţia dintre aport excesiv caloric şi exerciţiul fizic insuficient reprezintă un factor care contribuie la dezvoltarea sindromului metabolic, cu o „creştere epidemică“ în ultimii ani. Vârstnicii, la care prevalenţa bolii aterosclerotice este ridicată, reprezintă o categorie cu un nivel scăzut al activităţii fizice, în parte motivat de asocierea diverselor patologii (articulare, neurologice). Activitatea fizică menţine greutatea corporală sau chiar o reduce la cei cu exces ponderal, are efect pe profilul lipidic prin creşterea, în principal, a HDL-colesterolului şi scăderea trigliceridelor, creşte sensibilitatea la insulină şi reduce tensiunea arterială, dar mai ales, creşte complianţa la măsurile de influenţare a celorlalţi factori de risc, reducând astfel incidenţa şi mortalitatea prin boala cardiovasculară. Orice creştere, mică sau moderată, a nivelului de efort, are efecte pozitive (de exemplu, utilizarea scărilor în locul ascensorului). Fiecare îşi poate alege modalitatea de activitate fizică care să fie mai atractivă (plimbare, alergat, grădinărit). Pentru creşterea complianţei, programele în grup sau alături de familie cres motivaţia.
Nutriţia. Lipidele din alimentaţie au un rol major în formarea plăcii de aterom. Relaţia dintre aportul de grăsimi şi dezvoltarea bolii cardiovasculare este legată de conţinutul în acizi graşi saturaţi, care cresc concentraţia LDL colesterolului. Principalele surse sunt produsele animale, alimentele prelucrate industrial şi anumite grăsimi folosite în procesul de gătit. Acizii graşi omega 3 s-a dovedit că scad LDL-colesterolul şi riscul cardiovascular, ayând şi efect antiaritmic. Conţinut crescut în omega 3 se regăseşte în somon, macrou, ton, hering, sardină, păstrăv. Este recomandat consumul de peşte de două ori pe săptămână la persoanele asimptomatice. La cei cu boală cardiovasculară documentată, necesarul de acizi omega 3 este de 1 g/zi. Fructele şi vegetalele sunt surse de vitamine şi fibre, aportul regulat reducând tensiunea arterială sistolică si diastolică. Se vor evita alimentele cu adaos de zahăr şi sare. Sunt numeroase studii care arată beneficiul dietei mediteraneene la persoanele asimptomatice şi efectul protective împotriva bolii cardiovasculare. Dieta mediteraneană este caracterizată prin aport crescut de vegetale, fructe, legume, salate, nuci, ulei de măsline ca principală sursă de grăsimi, puţine de origine animală (cantităţi mici de carne roşie), cantităţi moderate de lactate, ouă). Recomandările de dietă trebuie individualizate, ţinând cont de profilul de risc al pacientului, obiceiurile alimentare, caracteristicile culturale ale populaţiei din care provine.
Educaţia pacienţilor are o importanţă deosebită. Implementarea măsurilor de schimbare a stilului de viaţă necesită instituire cât mai precoce. Prevenţia bolilor cardiovasculare trebuie să constituie o prioritate în practica zilnică, mai ales la nivelul medicinii primare. Este necesară crearea unor strategii preventive bazate pe dovezi, eficiente şi facile, care să fie aplicabile pe scară largă.
Vă stăm la dispoziție pentru informații și programări:
📧 programari.policlinica@providentamedical.ro
📱 0729 292 897, 0745 065 643
☎️ 0232 215 940
💬 WhatsApp 0729 292 897
Foto credit: pixabay
