Doamna Doctor Florina Carpinschi, medic specialist Neurologie pediatrică, la Policlinica Providența, ne oferă informații despre tipurile de epilepsie la copil și adolescent și manifestările lor.
Epilepsia este o afecţiune cronică, caracterizată prin crize recurente spontane în absenţa unor factori declanşatori evidenţiabili.
Criza din epilepsie este un episod clinic tranzitoriu cu debut brusc, determinată de o descărcare excesivă neuronală, avînd manifestări motorii, senzitive, senzoriale sau autonome.
Înregistrarea crizei de către părinţi ( dacă acest lucru nu este posibil, notarea semnelor intr-un caiet jurnal al crizelor) joacă un rol important în diagnosticarea epilepsiei la copil.
♦Epilepsia de lob temporal
► Epilepsia de lob temporal, considerată cea mai frecventă formă dintre epilepsiile focale, poate avea cauză genetică sau structurală.
- În forma de epilepsie de cauză genetică, debutul survine în adolescenţă. Crizele de lob temporal constau în simptome psihice ( deja vue, jamais vue, tulburări cognitive, de memorie) sau auditive.
- În forma de epilepsie de cauza structurală există un eveniment preexistent ( convulsii febrile complexe) sau o anomalie structurală evidenţiată prin RMN, primele crize survin la sfârşitul primei decade de viaţă iar generalizarea secundară este mai frecventă.
- La EEG procentul apariţiei vârfurilor in derivaţiile temporale între crize este mai mare in epilepsia de cauza structurală.
- Tratamentul va fi individualizat în funcţie de tipul crizelor, greutatea corporala, analizele copilului, de preferat fiind monoterapia.
- În cazurile neresponsive la medicaţie sunt indicate tehnicile neurochirurgicale: stimularea de nerv vag, chirurgia epilepsiei.
♦ Epilepsia nocturnă de lob frontal cu transmitere autosomal dominantă
► Manifestările motorii şi un aparent comportament bizar în timpul somnului caracterizează acest sindrom epileptic. Primele convulsii survin in copilărie si persistă în viaţa de adult.
- Sunt caracterizate de treziri bruşte cu manifestări tonice sau hiperkinetice ( activitate bipedală, mişcări la nivelul pelvisului), generalizare secundară şi survin în somnul nonREM. Pacienţii pot prezenta la debutul crizei o aură cu senzaţie epigastrică sau toracică, tremor, prurit.
- Convulsiile survin in clustere, sunt stereotipe, fiecare cu durata mai mică de 1 minut.
- Istoricul familial joacă un rol important in diagnosticul epilepsiei de lob frontal cu transmitere AD.
- Traseul EEG interictal poate indica un focar in derivaţiile frontale.
- RMNul este normal la aceşti pacienţi. În tratamentul acestei forme de epilepsie sunt necesare asocieri de medicamente, răspunsul terapeutic fiind incomplet la monoterapie.
♦ Epilepsia rolandică cu vârfuri centrotemporale
► Sindromul este caracterizat de crize focale orofaciale de tip senzitivomotor, unele cu generalizare secundară.
- Majoritatea crizelor survin în cursul somnului. Debutul crizelor are loc între 3 şi 13 ani. Crizele se remit în jur de 18 ani. Copilul prezinta parestezii periorale într-un hemifacies, devierea comisurii bucale, clonii la nivelul buzelor, limbii şi muşchilor faringieni şi laringieni, cu imposibilitatea vorbirii şi si aloree.
- Înregistrarea EEG între crize indică un traseu de fond normal, vârfuri bifazice , urmate de o undă lentă în derivaţiile centro temporale.
- Tratamentul se recomandă la copiii cu crize epileptice frecvente, de primă linie fiind valproatul, levetiracetamul, benzodiazepinele. Există medicamente care pot agrava crizele: carbamazepina, lamotrigina.
- Prognosticul pe termen lung este favorabil, cu oprirea spontană a crizelor.
♦ Epilepsia cu vârfuri occipitale Panayiotopoulos
- Convulsiile au loc de obicei în somn şi predomină manifestările vegetative sau autonome ( vărsătură, paloare, hipersudoraţie, iritabilitate, devierea tonică a globilor oculari) şi tulburări de comportament.
- Copiii cu epilepsie occipitală fotosenzitivă se pot prezenta cu crize apărute după expunerea la jocuri video. La debutul convulsiilor pot apărea zone colorate în câmpul vizual periferic. Ulterior copilul prezintă devierea tonică a extremităţii cefalice şi globilor oculari, vărsătură, durere retroorbitară şi cefalee, aresponsivitate.
- Convulsiile sunt rare, prognosticul este favorabil cu remisiune în aproximativ 1-2 ani. La aproximativ 1/3 din copii survine o singură convulsie.
- Traseul Eeg interictal indică vârfuri occipitale sincrone şi asincrone şi complexe vârf-undă cu frecvenţă 2-3 Hz în derivaţiile occipitale. Stimularea luminoasă intermitentă poate determina răspuns fotoparoxistic occipital şi paroxisme generalizate.
- Eegul ictal arată activitate epileptiformă în derivaţiile occipitale.
- Tratamentul se face cu antiepileptice standard și în majoritatea cazurilor se obține controlul crizelor.
O dată diagnosticat un copil cu epilepsie, părinții sau aparținătorii au misiunea de a asigura și menține copilului un regim de viață echilibrat, atât în privința alimentației, somnului și solicitării școlare, vor veni la control periodic de specialitate.
Referinte bibliografice
- Fenichel’s Clinical Pediatric Neurology, A Signs and Symptoms Approach, 2013, 7th Edition
- Craiu D, Iliescu C, Neurologie pediatrica, Note de curs, 2013
- Benga I, Ghid de diagnostic si tratament de Neurologie pediatrica,2006
Doamna Doctor Florina Carpinschi, medic specialist Neurologie pediatrică, la Policlinica Providența, oferă consultații în regim cu plată, în zilele de miercuri și vineri.
Pentru programări: - 0232 215 940 sau 0729 292 897 - programari.policlinica@providentamedical.ro
