Doamna Doctor Ana Roxana Gănceanu Rusu, medic specialist Medicina internă (cu competențe și în Cardiologie), la policlinica Providența, ne oferă o serie de informații despre insuficiența venoasă cronică.

    Insuficiența venoasă cronică (IVC) este caracterizată de simptome și semne instalate ca rezultat al alterărilor structurale și funcționale ale venelor. Simptomele caracteristice sunt senzaţia de picior greu, senzaţia de picior obosit, crampele predominant nocturne, durerea, pruritul, senzaţia de arsură sau senzaţia de picior umflat. Semnele includ telangiectazii, vene reticulare, vene varicoase, edemul, modificările trofice cutanate cum ar fi: lipodermatoscleroza, dermatita, pigmentarea şi în stadiile evolutive finale - ulceraţia.

       La nivel mondial 10-33% din femeile adulte şi 10-20% din bărbaţi au insuficienţă venoasă cronică. În statele europene prevalenţa este chiar mai mare de 20 până la 50%. În Romania, studiile epidemiologice recente cu relevanţă naţională au arătat o prevalenţă a IVC de 32%.

          În timp ce IVC pare să fie diagnostică mai frecvent  în cazul sexului feminin, există și studii care nu au găsit o diferență semnificativă între prevalența raportată la femei și cea la bărbați. Cu toate acestea, sarcina determină creșterea semnificativă a riscului unei femei de a dezvolta IVC, deoarece este asociată cu apariția dilatațiilor venoase și a incompetenței valvulare probabil ca urmare a efectelor progesteronului.

          Alți factori presupuși a fi legați de apariția insuficienței venoase și a venelor varicoase sunt legați de stilul de viață. O ipoteză ar fi cu privire la obiceiurile alimentare, dieta săracă în fibre asociată cu un tranzit intestinal lent, cu creșterea importantă a presiunii intra-abdominale, acest lucru favorizând apariția IVC. Unele studii au descoperit că obezitatea este asociată cu dezvoltarea varicelor, deși semnificația statistică a acestei asocieri dispare după ponderarea cu vârsta. Mai probabil, apariția varicelor poate fi secundară scăderii efortului fizic și comorbidităților asociate (hipertensiunea arterială, diabet, hipercolesterolemie).

         Diagnosticul IVC este stabilit în primă etapă pe seama criteriilor clinice. Evaluarea inițială constă într-un istoric amănunțit și examinare fizică, cu clasificarea clinică a severității bolii în conformitate cu criteriile Clinic-Etiologie-Anatomie-Fiziopatologie (CEAP). Clasificarea CEAP este utilă în documentarea severității bolii venoase atât la ​​prezentarea inițială, cât și în documentarea modificărilor în timp.

          Scopul evaluării fizice este de a corela simptomele pacientului cu semnele clinice ale bolii venoase. Este de reținut că un subset de pacienți pot avea simptome tipice, dar să nu prezinte semne clinice vizibile, în timp ce alți pacienți pot avea simptome la nivelul extremităților inferioare  dar care nu sunt în concordanță cu bolile venoase și mai probabil atribuite unui alt proces. Prin urmare, pacientul trebuie să fie supus unui examen fizic complet, cu un examen detaliat al extremităților inferioare, care include evaluarea semnelor clinice ale bolii venoase, examinarea pulsului și evaluarea neurologică.

Semnele clinice:

• telangiectazii-C1(vene intradermice confluate și dilatate cu diametru mai mic de 1 mm)
• vene reticulare-C1 (localizate subcutanat dilatate cu diametru de 1-3 mm, tortuoase)
• varicele-stadiul C2 (vene subcutanate cu diametru mai mare de 3 mm)
• edem la nivelul membrelor inferioare (stadiul C3-inițial reversibil spontan peste noapte)
• hiperpigmentarea -C4a (culoarea brun închisă a pielii din cauza extravazării hematiilor)
• lipodermatoscleroza- C4b asociată cu eritem, indurație si fibroză
• ulcerul venos- în stadii avansate (localizat cel mai frecvent la nivelul maleolei)

Tratamentul conservator include:

• Modificarea stilului de viață: reducerea greutății, exercițiu fizic, evitarea ortostatismului prelungit
• Elevarea membrului (presiunea venoasă scade la aproximativ 0 mmHg când membrele inferioare sunt deasupra/la nivelul cordului astfel că semnele și simptomele asociate cu hipertensiunea venoasă se remit fără a fi nevoie de niciun tratament, în stadiile incipiente mai ales)
• Tratament de compresie: pe lângă efectele asupra edemului (formarea acestuia este redusă prin îmbunătățirea microcirculației și promovarea drenajului limfactic), compresia reduce inflamația, hipertensiunea venoasă intermitentă și îmbunătățește viteza fluxului capilar și venular. Aceasta se poate realiza prin:
  • • Bandaje
    • Ciorapi
    • Compresia pneumatică intermitentă-contraindicată în infecții ale membrelor, tromboza venoasă profundă, pacienți care iau medicație anticoagulantă, insuficiența cardiacă congestivă, neoplazii locale sau proximale.

Indicațiile pentru ciorapii de compresie variază în funcție de presiunea lor.

• Ciorapii cu presiune scăzută (10-20 mmHg) sunt indicați în stadiile incipiente (C0-C1) pentru a preveni edemul, senzația de picioare ”grele”, sensibilitatea și durerea.
• Ciorapi cu presiune mai mare (20-30 mmHg) în stadiul C2-C3
• Ciorapi cu presiune de 30-40 mmHg indicați pentru prevenirea ulcerului (C4) și recidivei acestuia (C5)

Terapia farmacologică – agenții vasoactivi recomandați în asociere cu tratamentul compresiv folosit la pacienții cu durere și edeme datorate IVC sunt:

• Diosmina
• Hesperidina
• Sulodexidul
• Fracție de flavonoid purificat micronizat (FFPM)

Tratamentul curativ trebuie să fie patogenic prin combaterea refluxului hiperpresiunii și a stazei venoase superficiale. Pentru aceasta sunt folosite trei mijloace de tratament ideale:

• Terapia sclerozantă
• Compresia elastică externă
• Tratament chirurgical

Doamna Doctor Ana Roxana Gănceanu Rusu, medic specialist Medicina internă (cu competențe și în Cardiologie), la policlinica Providența, oferă consultații în contract cu C.A.S. sau în regim cu plată.

Vă stăm la dispoziție pentru informații și programări:

📧 programari.policlinica@providentamedical.ro

📱 0729 292 897

☎️ 0232 215 940

💬 WhatsApp 0729 292 897