Doamna Grigore Elena Alina, psiholog la policlinica Providența, ne oferă informații despre cum influențează tehnologia viața copiilor.

    Învățarea virtuală a crescut inevitabil cantitatea de timp pe care elevii o petrec zilnic pe dispozitive digitale. Creșterea utilizării ecranelor, în special în activități nonacademice, s-a dovedit a fi legată de creșterea depresiei, anxietatii si a tulburarilor de atenție.

    Dacă cu ceva timp în urmă, înaintea debutului pandemiei, era respectată recomandarea specialiștilor în privința timpului pe care un copil putea să îl petreacă online în sensul limitării lui, situația actuală ne-a pus în postura de a-i pune noi înșine pe copii în fața calculatorului, în scop didactic, sau am devenit mai permisivi pentru a le ocupa timpul petrecut în casă.

Astfel că, prin dezvoltarea școlii online și învățarea virtuală, se asigură distanțarea fizică, dar aceasta:

• solicită inevitabil mai mult timp petrecut zilnic de elevi pe dispozitivele digitale;

• în contextul în care s-a constatat că utilizarea excesivă a ecranelor, în special în activități nonacademice, s-a dovedit a fi corelată cu apariția depresiei, anxietății și a tulburărilor de atenție.

Studiile arată că cele câteva ore petrecute de copil în fața calculatorului, încă din primii ani de viață, vor influența definitoriu modul în care creierul va răspunde pe viitor la provocările lumii reale, modul în care va procesa informația.

♦ De la ce vârstă putem lăsa copiii să se uite la tv sau să le dăm telefon, tabletă sau alt device?

Părerile specialiștilor sunt împărțite. Unii specialiști recomandă ca până la 2 ani copiii să nu fie lăsați să se uite la televizor, iar după această vârstă să li se limiteze timpul vizionării (cumulat TV, calculator) la una sau cel mult 2 ore /zi.

Alți autori opinează ca măcar până la 5- 6 ani când se încheie prima perioadă esențială în dezvoltarea creierului, copiii să fie ținuți departe de televizor sau calculator.

Orice analiză privind eficacitatea folosirii calculatorului trebuie particularizată în funcție de modul în care este utilizat. De exemplu, nu este același lucru să citești un text pe ecran, să urmarești o lecție online cu a te lăsa absorbit în spațiul virtual al jocurilor video sau accesând diferite locații pe internet.

Când vorbim de școala online trebuie să luăm în calcul nevoile particulare ale elevilor, în funcție de grupa de vârstă.

Copilul mic se dezvoltă prin interacțiunea cu mediul. Copilul în fața ecranului nu va mai dori să experimenteze ce se întâmplă în mediu. Se va mulțumi doar cu senzațiile vizuale și auditive, renunțând la posibilitatea cunoașterii mediului prin atingerea și manipularea obiectelor.

De multe ori părinții au falsa credință că utilizarea telefonului dezvoltă gândirea și îl face pe copil mai isteț. Copiii de vârste mici au capacitatea de a reține o mulțime de reclame sau cuvinte separate pe care le pot reproduce ca niște papagali, fără a înțelege sau a lega informațiile reținute. De multe ori întâlnim în practică copii de vârste mici care au învățat anumite noțiuni în limba engleză, fără a le înțelege și a putea lega în mod rațional aceste cunoștințe.

Un aspect important în dezvoltarea copilului îl constituie socializarea, care începe din cadrul grădiniței și se constituie ca o treaptă de tranziție între mediul familial și cel școlar. La grădiniță copilul capătă primele abilități interrelaționale, aici el va fi și spectator și actor. Copilul face investiții afective noi în d-na educatoare, colegii de grupă. Important în această perioadă a dezvoltării o constituie contactul social, interacțiunea cu grupul ca mijloc de învățare.

În perioada 3-6 ani se formează trăsăturile caracteriale care pot fi exersate și practicate în sistemul de relații și activități în care se dezvoltă copilul.

Depinde foarte mult de părinți modul în care copilul percepe schimbarea și felul în care se adaptează la ea. Așadar, un climat calm, optimist, stimulativ, cu modele de conduită potrivite, poate genera însușiri caracteriale pozitive ca încredere în sine, optimism, independență. Un climat tensionat, conflictual, ambiguu poate genera teamă, anxietate, agresivitate.

În jurul vârstei de 7 ani, în viața copilului se petrece un eveniment deosebit, acela al intrării în școală. Învățarea școlară se deosebește de toate actele de învățare de până acum, atât prin conținut, cât și prin cadrul și modul de desfășurare.

Modul de predare este centrat pe învățător, relația de atașament care se formează în această perioadă cu învățătorul fiind foarte importantă, acesta dobândind un rol de model.

Trecerea la învățământul online, cu lecțiile orientate spre elev cu susținerea părinților, care forțați de împrejurări au încercat să suplinească învățătorul, nu s-au dovedit a fi de succes în toate cazurile.

Copiii din clasele 0 până la a IV-a se confruntă cu incapacitatea de a face față distractorilor din mediu și a-și concentra atenția spre lecția online. Cadrele didactice știu că o mare dificultate este respectarea de către cei mici a normelor de desfașurare a lecțiilor pentru îndeplinirea sarcinilor propuse, a păstrării atenției pe toată durata lecției. Această formă nouă de activitate școlară, de menținere a atenției, de memorare și gândire, de folosire a unui reglaj voluntar susținut pentru depășirea obstacolelor nu a fost exersată de copil până la această vârstă, ea dobândindu-se treptat.

Învățământul online a venit și cu numeroase dificultăți de adaptare în ceea ce privește programul zilnic. Din diferite motive ce țin de timp, platforme online, conexiunea la rețele, un program structurat a devenit un program haotic, fără predictibilitate, cu întâlniri stabilite în grabă, ceea ce a crescut starea de confuzie și anxietatea copilului.

Pentru elevii de gimnaziu, care încep să-si exercite independența față de părinți și își formează o identitate proprie, copiii care posedă abilități dezvoltate în lucrul cu calculatorul și internetul, s-a constatat în ultima perioadă o predispoziție spre izolare. De asemenea, în această categorie de vârstă se întâlnesc și cele mai multe cazuri de utilizare greșită a tehnologiei: cyberbulling, precum și utilizarea unor site-uri cu continut neadecvat.

Într-o societate care devine concentrată digital mai mult decât relațional, tehnologia a agravat diferențele și a provocat o diviziune și mai mare între elevii care ,,au" și cei care ,,nu au". Multe familii cu venituri mai mici nu își permit să cumpere tehnologia educațională și informațională care a proliferat societatea. În plus, aceste familii nu pot oferi ajutorul academic și sprijinul care ar putea fi necesar în afara sălii de clasă. Acest lucru poate afecta stima de sine a elevilor și poate provoca stres nejustificat. În unele cazuri, elevii nu interacţionează cu profesorul sau cu ceilalţi elevi tocmai din aceste motive. Aceste motive au la bază anumite particularităţi personale, de grup sau ale profesorului.

Mai pot fi amintite și anumite conţinuturi ale problemelor de rezolvat, care pot avea formulări mai ambigue sau pot conţine cuvinte neasimilate încă în vocabularul elevului.

Deşi învăţarea online şi cea tehnologizată reprezintă trecerea de la o psihologie a învăţării centrată pe conţinut la o psihologie centrată pe nevoile şi interesele elevilor, accentul este pus, în principal, pe informarea şi formarea unor abilităţi intelectuale, eliminându-se însuşirea deprinderilor practice.

Efectele negative pe plan psihologic, sunt identificate:

• studiile recente au arătat că primul efect negativ al răspândirii mijloacelor media a fost sedentarismul, prezent atât la adulți, cât și la copii. Comportamentul sedentar a fost legat de o probabilitate cu 25% mai mare de a dezvolta un episod depresiv, atât în rândul adulților cât și a copiilor;

• în planul scăderii performanțelor în învățare (neînțelegerii sarcinilor de învățare, feedback întârziat din partea profesorului);

• în plan comportamental prin neimplicare în activitate, scăderea gradului de motivație pentru învățare, scăderea capacității de concentrare a atenției;

și mai ales

• în plan emoțional, prin manifestarea nervozității datorate scăderii controlului și a lipsei de interacțiunii directe cu profesorul/colegul.

• Toate acestea se manifestă în plan psihologic prin creșterea nivelului de frustrare si a nivelului de stres, ceea ce poate duce la creșterea gradului de agresivitate, anxietate, depresie.

• Studiile din perioada pandemiei arată că odată cu întreruperea programului de scoală cu frecvență, copiii se luptă cu izolarea, pierderea prietenilor, anxietate si dificultăți de somn.

Efecte pozitive identificate în învățarea online, dezvoltă capacităţi şi deprinderi care, în învăţământul tradiţional, sunt minimalizate:

• capacitatea de auto-formare (autoînvăţare şi autoevaluare);

• capacitatea de aplicare;

• analiză şi sinteză (sarcinile elevilor din cadru în cazul testărilor, subiecte de ordin reproductiv);

• se dezvoltă, de asemenea, şi responsabilitatea elevului.

Vă stăm la dispoziție pentru informații și programări:

📧 programari.policlinica@providentamedical.ro

📱 0729 292 897

☎️ 0232 215 940

💬 WhatsApp 0729 292 897

.