Dr. Cristina Văideanu, medic primar Psihiatrie în cadrul Policlinicii Providența a oferit mai multe detalii despre depresia în rândul tinerilor, în articolul de mai jos.
Ne-am gândit să ne adresăm în această perioadă cu mult interes tinerilor, pentru a-i ajuta în a găsi soluții la probleme de ordin mental, atât de des întâlnite, dar pe care de multe ori le ignoră și ei și cei din anturaj (familie, prieteni).
Le ignoră pe principiul că se datorează oboselii, nopților nedormite, conflictelor minore sau diverselor motive insignifiante, nerealizând faptul că simptomele minore la debutul unei afecțiuni psihice, nediagnosticată la timp, cum ar fi depresia, pot evolua negativ, ajungând uneori la stadii avansate, dificil de tratat. Adresabilitatea cazurilor de depresie la cabinetul de psihiatrie a crescut semnificativ în ultimii ani și mă refer la adulți.
Tinerii se adresează, de obicei, în stadii tardive de boală
Acest lucru nu se întamplă, din pacate, și în rândul tinerilor cu astfel de probleme. Observăm că, deși simt nevoia de comunicare, cu atât mai mult în momente importante ale vieții lor, ei se adresează, de obicei, în stadii tardive de boală, când devin extrem de îngrijorați de starea în care se află, realizează faptul că nevoia imperioasă de ajutor nu au conștientizat-o până la momentul respectiv și nu a fost resimțită nici de oamenii apropiații lor.
Cel puțin un episod de depresie de-a lungul vieții
Depresia, conform statisicilor Organizației Mondiale a Sănătații, este prima cauză de dizabilitate la nivel mondial, afectând un număr de aproximativ 350 milioane de oameni. Îngrijorător este faptul că a crescut în ultimii ani numărul de cazuri în rândul tinerilor și înregistrăm chiar numeroase cazuri la o vârstă mai mică de 20 de ani.
Mai precizăm faptul că orice individ trece prin cel puțin un episod de depresie de-a lungul vieții și de aceea dorim o apropiere de acești tineri aflați în suferință. Îi încurajăm să vină, să discute aceste probleme și să nu se simtă stigmatizați, conform unor idei conceptuale arhaice (faptul că te adresezi unui psihiatru înseamnă ca nu mai ai mintea întreagă, că vei fi respins de cei din jur etc.), idei cu care, din păcate, ne mai confruntăm și azi în cabinetele de psihiatrie.
Experiențe negative, la îndemnul grupului, și stări emoționale intense
Avem în vedere problemele ridicate de evoluția actuală a evenimentelor, tinerii confruntându-se cu situații specifice vârstei, asupra cărora constatăm că nu mai există un control. Și anume de a face față unor experiențe negative la îndemnul grupului, de tip destructiv (consum de droguri, viață virtuală traită în cadrul rețelelor de socializare și, mai nou, atracția pentru jocuri periculoase cu risc chiar de suicid), înlocuind activități benefice cum ar fi sportul sau dezvoltarea unor pasiuni ca plimbările în aer liber, activități artistice, culturale etc. În acest context se dezvoltă simptomatologie depresivă.
Sunt de menționat și stările emoționale intense: adolescenți care se confruntă cu primele probleme sentimentale, stări de nemulțumire ale tinerilor care nu se ridică la standarde ridicate impuse de părinți, complexe diverse specifice vârstei (aspectul fizic, greutatea, felul în care face față activităților școlare, educaționale), uneori de o gravitate deosebită, cu evoluție nefavorabilă.
Este normal să treacă o perioadă de adolescență cu toate frământările caracteristice, venind momente importante de alegere, de decizii (prieteniile pe care le fac, dorința, dar și posibilitatea de a de a face studii pe viitor).
Provocările dintr-o societate în continuă schimbare
Și, mai târziu, alegerea unui partener de viață, căsătoria, aducerea pe lume a unui copil, angajarea într-un serviciu, toate acestea determinand tot felul de sentimente, chiar și de insatisfacâie, de nemulțumire, de multe ori. Amintim anumite cazuri de mame aflate în perioada imediată de după naștere și care dezvoltă depresie.
Tinerii trăiesc într-o societate aflată în continuă schimbare, oferindu-le tot felul de provocări, și bune, și rele; deseori se află în situații de a nu găsi serviciu și chiar după ani de studii. Sau de a găsi o muncă sub nivelul lor de pregatire, descurajandu-i, scăzându-le încrederea, stima de sine și, mai rău, pierzând speranța într-un viitor mai bun. Sunt sentimente care duc la depresie.
Traumele și consecințele lor
Evenimentele stresante din viața unui individ pot avea consecințe în acest sens: sunt cunoscute cazurile de copii neglijați, ai căror părinți sunt plecați perioade lungi la muncă în străinătate, copii care cresc în familii dezorganizate, în mediu de agresivitate familială. Mai devreme sau mai tarziu, vor dezvolta tot felul de complexe, cu consecințe pe termen lung, ajungându-se la patologie depresivă.
Amintim cazurile de indivizi care au trăit psihotraume: un divorț sau pierderea unor persoane dragi din familie sau prieteni; oamenii care au supraviețuit unor catastrofe (inundații, incendii etc). Oameni care au rămas fără case în urma acestor catastrofe sau care au supraviețuit unor accidente sau au fost victime ale unor agresiuni fizice, sexuale, cu risc foarte ridicat de depresie.
Pacienții cu boli grave, invalidante (diabet care necesită administrare de insulină, sau boli oncologice de exemplu, pacienți infectati cu HIV etc.) pot prezenta sentimente de descurajare, de inutilitate, începând să se izoleze, asociind patologie depresivă.
Factori externi și genetici
Într-un context socio-economic mai larg putem vorbi despre oameni care au suferit pierderi financiare importante sau oameni cu status socio-economic scăzut, lipsa locurilor de muncă sau pierderea acestora, dar și consumul exagerat de alcool, provocând dependență, care pot precipita la un moment dat simptome depresive.
Mai avem în vedere genetica unui individ: în familiile în care cel puțin unul din părinți a suferit de această afecțiune psihică în formă gravă, riscul de a debuta depresia la copii este de 2 - 3 ori mai crescut.
Este importantă recunoașterea primelor simptome ale acestei afecțiuni
Paciețtii acuză, de obicei, o stare de tristețe, de apatie, lipsă de speranță, faptul că nu se mai pot bucura de nimic, nu mai găsesc plăcere în activitățile care îi încântau altădată sau nu-și mai pot desfășura activitatea în cadrul serviciului.
Treptat se izolează, nu mai caută socializare, se îndepărtează de membri ai familiei sau de prietenii cei mai buni; se pot asocia sentimente de vinovăție, de inutilitate, în cazurile grave ajungându-se la gânduri și gesturi disperate; se simt lipsiți de energie, acuză o stare permanentă de oboseală, pot acuza dureri cu diverse localizări, dar care nu sunt obiectivate de alte examene de specialitate; asociază stări de frică, labilitate emoțională, plâng cu ușurință sau, mai grav, nu mai pot plange; acuză incapacitate de concentrare, lentoare a gândirii, insomnii, lipsă a apetitului alimentar, scădere semnificativă în greutate.
Tabloul simptomatic, desigur, diferă de la caz la caz, în functie de stadiul de boală, de gravitate
Există cazuri în care acești pacienți nu conștientizează boala sau, în mod eronat, asociază aceste semne de boală cu diverse cauze, amânând rezolvarea prin tratament; sau, mai grav, conștientizează, dar simt că nu pot părăsi această stare singuri, se simt adesea neajutorați. În aceste momente este necesar ajutorul celor apropiați, din familie sau prieteni, care observă aceste simptome și încearcă să înțeleagă pacientul, însoțindu-l la cabinetul medicului psihiatru pentru evaluare și instituire a tratamentului de specialitate.
Este deosebit de important ca depresia să fie diagnosticată cât mai devreme, pentru a scurta perioada de suferință, pentru a simplifica tratamentul și a nu se ajunge la o agravare a bolii sau la depășirea posibilității de a mai primi un ajutor în cabinetul de psihiatrie din cauza gravității, necesitând spitalizare. Tratăm în cabinetele de psihiatrie cazurile ușoare și medii de depresie, prin administrarea unui tratament foarte bine controlat, pe termen limitat.
Îndemnăm tinerii sa vină și să aibă deschidere spre a discuta în mod confidențial orice fel de probleme care le creează suferință psihică, pentru găsirea unor soluții de rezolvare rapidă și cât mai eficientă a simptomatologiei depresive.
***
Pentru a veni în sprijinul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani, Policlinica Providența organizează în perioada 1 – 15 aprilie Campania ”Hai să stăm de vorbă!”, oferind consultații gratuite, în baza biletului de trimitere, sau consultații cu 50% reducere în cazul persoanelor neasigurate.
Consultațiile vor fi acordate de doamnele doctor Cristina Văideanu și Mihaela Miron, medici primari Psihiatrie în cadrul Policlinicii Providența.
Pentru a beneficia de campanie, vă rugăm să vă programați la unul dintre numerele de telefon 0232 215 940 / 0729 292 897 sau prin e-mail la adresa programari.policlinica@providentamedical.ro
