Doamna Dr. Rusu Lavinia Andreea, medic specialist Pediatrie la policlinica Providența, ne oferă informații despre urticarie.

∇ Ce este urticaria?
    Urticaria este o reacție cutanată produsă de factori multipli, caracterizată printr-o erupție formată din papule și plăci eritemato-edematoase, fugace, pruriginoase care afectează dermul.
    Urticaria este acută în cazul în care manifestările caracteristice sunt prezente o perioada mai mică de 6 săptamani, iar o perioadă mai lunga de 6 saptamani definește urticaria cronică.
    Incidența urticariei în rândul copiilor este de 6-7%. Urticaria apare cel mai frecvent în randul baieților preșcolari și școlari și este foarte rar întâlnită în rândul sugarilor și a nou-născuților.

∇ Care sunt cauzele apariției urticariei la copii?
●Administrarea unor medicamente,  mai frecvent antibiotice, antiinflamatoare nonsteroidiene, analgezice, sedative, diuretice, laxative
●Ințepătura de insectă (viespe, albină, păianjen, țânțari)
●Consumul unor alimente: ouă, lapte, capșuni, pește și fructe de mare, miere, citrice, ciocolată, arahide, unt de arahide, condimente
●Alergeni de contact: alimente, textile, latex, păr de animale, plante , cosmetice
●Alergeni inhalatori : polenuri, praf de casă
●Agenti fizici: haine strâmte sau din materiale dure, precum lâna sau hainele sintetice , frig, căldură
●Infecții: bacteriene (infecția faringiană cu streptococ cauzează urticarie la 17% din copii,  infecția cu Helicobacter Pylori), virale ( VHB, V. Epstein Barr, Coxsackie), fungice ( Candida, dermatofiti), parazitare (Toxocara, , Giardia, Oxiuri,  Trichinella)
●Boli interne: Colagenoze (lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoida, boala Behcet, dermatomiozita), afecțiuni endocrine (tiroidita Hashimoto, hipotiroidismul)
●Bolile inflamatorii intestinale
●Factori genetici  ( urticaria familiala la frig/cald, angioedem ereditar)
●Factori psihici

∇ Care sunt manifestarile clinice specifice urticariei?
Leziunile de urticarie se caracterizează prin:
●dispoziție în orice parte a corpului
●mărime variabilă, de la câțiva mm la 10-20 cm
●leziunile sunt palpabile, eritematoase, pruriginoase
●leziunile pot conflua sub formă de placarde
●leziunile sunt fugace; o leziune individuală care persistă peste 24 ore impune alt diagnostic
●leziunile nu lasă cicatrice

Diagnosticul urticariei se realizează pe baza examinarii clinice a copilului și a istoricului medical. Pentru realizarea istoricului bolii de către medicul specialist este necesar răspunsul la urmatoarele întrebări: 
● când au debutat leziunile tegumentare?
●este posibilă asocierea debutului cu ingestia unor anumite tipuri de alimente sau administrarea unei forme de medicație?
●există în familie o formă de urticarie cronica?
●s-a realizat contactul cu anumiți factori alergeni externi?
●copilul a suferit recent de anumite boli de natură infecțioasă?

∇ Cum putem afla care este cauza urticariei?
Investigațiile necesare pot diferi în funcție de anamneză:
●Determinarea IgE, pentru identificarea terenului alergic.
●Determinarea hemoleucogramei complete, a proteinei C reactive si a VSH-ului, în cazul copiilor suspicionați cu diferite afecțiuni inflamatorii.
●Determinarea culturilor bacteriene, în cazul copiilor care au prezentat în antecedente febră și odinofagie, pentru identificarea infecțiilor bacteriene.
●Determinarea C1, C2 si C3 esterazei, în cazul bolnavilor cu istoric familial pozitiv de angioedem.
●Determinarea anticorpilor antitiroglobulina și antimicrozomali, în cazul copiilor suspicionați cu boala endocrină și care prezintă istoric familial pozitiv de hiotiroidism sau alte tulburări endocrine.
●Determinarea anticorpilor antinucleari, efectuarea examenului sumar de urina și a sedimentului urinar, în cazul copiilor care prezintă fotosensibilitate, artrită sau alte manifestări clinice specifice bolilor de colagen.
●Efectuarea examenului coproparazitologic la copiii care au consumat în antecedente alimente din carne insuficient preparate termic sau la cei care au venit în contact cu diferite tipuri de parazitoze.
●Determinarea aglutininelor la rece sau a crioproteinelor în cazul copiilor care au dezvoltat eruptie cutanată în urma expunerii la temperaturi scăzute.
●Efectuarea testului de provocare cutanata la copiii cu suspiciune de urticarie la frică, urticarie aquaporina sau urticarie la razele soarelui (aplicarea locala de gheata, presiune sau apă caldă).
●Biopsie cutanată și examen histopatologic în caz de suspiciune a aparitiei urticariei vasculitice.
●Jurnalul alimentar pe 2-4 saptamani poate confirma sau infirma alergia la anumite alimente.

∇ Cum se tratează urticaria?
Tratamentul specific pentru combaterea urticariei consta în adoptarea unor măsuri igieno-dietetice, tratament medicamentos antialergic și tratament medicamentos de combatere a agentului declanșator.
●Măsurile de regim igieno-dietetic recomandate în cazul copiilor cu urticarie constau în:
-Alimentația exclusiv la sân a copilului în primele șase luni de viață
-Promovarea unei alimentații naturale și echilibrate, fără excese alimentare, conservanți și alergizanți
-Administrarea formulelor de lapte hipoalergenice, în cazul copiilor cu teren alergic.
-Administrarea formulelor de lapte praf delactozate în cazul copiilor cu intoleranță la lactoză
-Evitarea administrării intempestive a medicamentelor fără recomandarea medicului pediatru.
-Evitarea expunerii la alergenul care a dus la apariția alergiei.

●Tratament medicamentos
-Tratamentul etiologic presupune combaterea infecțiilor, parazitozelor sau a celorlalte afecțiuni care au dus la apariția urticariei.
-Tratamentul antialergic presupune administrarea medicamentelor antihistaminice ( ex. Aerius- Desloratadina, Xyzal- Levocetirizina, Zyrtec – diclorhidrat de cetirizina ) pentru combaterea urticariei apărute pe fond alergic.
    În majoritatea cazurilor de urticarie apărută pe fond alergic, administrarea medicamentului antihistaminic se realizează în asociere cu calciu.
    În formele intens pruriginoase, se poate administra și local, pe suprafața leziunii, a unei creme    pe bază de antihistaminice sau corticosteroizi, cu rol în reducerea pruritului local (precum Locoid, Advantan, etc.)

∇ Când ne adresăm de urgență medicului pediatru?
    Semnele de alarma care necesită de urgență consultul medicului pediatru sau adresarea în cel mai scurt timp posibil într-o unitate de primiri urgențe sunt reprezentate în primul rând de manifestările reacției anafilactice.
     Manifestările specifice șocului anafilactic sunt următoarele: debutul brusc (adesea în primele 30 de minute de la înghițirea substanței) cu edem, eritem și prurit la nivel cutanat, precum și dificultati ale actului respirator și deglutiției. Alte semne caracteristice sunt reprezentate de: edemul buzelor, ochilor și a extremităților (mâini, picioare), tulburări gastrointestinale (dureri abdominale, greață, vărsături), sincopă. 
Important de reținut este că urticaria poate fi tratată acasă în momentul în care nu prezintă complicații.

Vă stăm la dispoziție pentru informații și programări:

📧 programari.policlinica@providentamedical.ro

📱 0729 292 897

☎️ 0232 215 940

💬 WhatsApp 0729 292 897

Foto credit: Pixabay