Doamna Doctor Lavinia Rusu, medic specialist Pediatrie, la Policlinica Providența, ne oferă informații și sfaturi despre bronșiolita acută, un diagnostic întâlnit frecvent la copii.

Bronșiolita  acută reprezintă inflamația severă  a căilor aeriene mici, care generează obstrucție bronșică prin edem de mucoasă și edem peribronșiolar, bronhosecreție abundentă și leziuni ale epiteliului bronșic. Este mai degrabă un sindrom clinic de etiologie, cel mai frecvent virală.

Etiologia bronșiolitei:

• 70% din cazuri - Virusul respirator sincitial (VSR);
• virusuri paragripale și gripale A și B;
• enterovirusuri ( asociază herpangina și diaree acută în sezonul cald);
• rhinovirusuri;
• rar: Mycoplasma, Chlamidia, Ureaplasma, Pneumocistis carinii

Cel mai frecvent, boala apare la sugar și la preșcolarul mic (sub 2 ani), în lunile de iarnă și la începutul primăverii.

Factori favorizanți ai bronșiolitei:

• vârsta (primii 2-3 ani de viață; în 80% din cazuri este vorba de sugari, vârful incidenței fiind plasat la vârsta de 6 luni; sub vârsta de 1 an, boala este mai severă, chiar și la sugarii anterior sănătoși);
• anotimpul (iarna și începutul primăverii);
• neefectuarea imunizărilor curente;
• expunerea la fumul de țigară;
• alimentația artificială;
• zona geografică
• starea socio-economică;
• condițiile precare de viață;

Cum se manifestă bronșiolita acută?

Debutul bolii este precedat, anamnestic, de contactul cu un copil mare sau cu un adult, care prezintă o boală respiratorie minoră. Ulterior, copilul dezvolta prodromal manifestări de rinofaringită, însoțite de febră moderată și inapetență.

           Semne și simptome:

 - Prodromal, 1-2 zile de febră, rinoree inițial seroasă (apoi purulentă), tuse (inițial neproductivă, uscată), expir prelungit și wheezing.

 - În evoluție, se adaugă: dificultăți în alimentație, febră (inițial moderată), tahipnee (60-80 respirații/min.), crize de apnee (inconstant), tiraj, hipersonoritate toracică, raluri crepitante fine la sfârșitul inspirației și începutul expirației, bătăi ale aripilor nasului, tahicardie.

- Faza critică a bolii durează 48-72 ore de la debut, după care, în 2-3 zile, se produce vindecarea.

Examene paraclinice în bronșiolita acută:

• pulsoximetrie ( în cele mai multe cazuri este singura investigație necesară)
• Hemograma completă, puțin relevantă – în mod obișnuit este normală ( poate fi utilă pentru excluderea unei anemii severe sau a unei infecții de natură bacteriană, unde este observată leucocitoza cu limfocitoza);
• Presiunea parțială a O2 în sângele arterial scăzută, presiunea parțială a dioxidului de carbon crescută (hipercarbie), pH și Astrup - posibilă acidoză.
• Identificarea VSR se poate face rapid în secrețiile nazofaringiene (imunofluorescența și test ELISA, care poate fi și fals negativ); PCR; culturi.
• Radiografia toracică poate obiectiva următoarele tipuri de modificări:

•  hiperinflație pulmonară difuză ( aspect tipic, uneori ca unică modificare radiologică)
• afectare interstițială pulmonară- foarte frecvent
• imaginile de “condensare” care mimează procese pneumonice, dar în fapt, sunt zone de atelectazia subsegmentară, uneori fine, lamelare.

Aspectul radiologic nu se corelează cu gravitatea bolii.

Care pot fi complicațiile în bronșiolita acută?

• Acute

- crize de apnee, insuficiență respiratorie acută;

- suprainfectarea bacteriană (pneumonie/bronhopneumonie; septicemie - neobișnuită)

- otita medie acută

- tahicardie supraventriculară

- pneumotorax

• Cronice

- wheezing recurent (în 40-50% din cazuri) sau astm bronșic; un mare număr de sugari cu bronșiolită vor prezenta hiperreactivitate bronșică sau chiar astm în copilăria târzie;

- bronșiolita obliterantă

Diagnosticul diferențial în bronșiolita acută:

Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene comune, bronhopneumonia asociată cu hiperinflație pulmonară obstructivă, wheezing recurent și astmul bronșic, ultimele două fiind și cel mai frecvent confundate cu bronșiolita acută (vor fi avute însă în vedere particularitățile astmului).

Probleme de diagnostic diferențial pot pune de asemenea: refluxul gastroesofagian, fibroza chistica, insuficiența cardiacă, tusea convulsivă, prezența de corpi străini în căile respiratorii, aspirarea de fum sau de diferite substanțe chimice (în special organofosforice) sau alte toxice.

Cum poate fi tratată bronșiolita acută?

Tratamentul profilactic constă în evitarea contactului cu persoane cu infecții virale, mai ales în perioadele epidemice, precum și creșterea rezistenței generale a organismului prin alimentație corespunzătoare vârstei.

Tratamentul presupune:

1. Poziția pacientului – decubit dorsal, trunchiul ridicat.

2. Aportul de lichide – pe cale orală; în bronșiolită există riscul deshidratării prin aport insuficient, polipnee, vărsături; trebuie evitată și hiperhidratarea care poate accentua obstrucția bronșică.

3. Oxigenoterapia -  indicată la pacienții cu hipoxemie ( SpO2<95%) sau cu detresa respiratorie; oxigenul umidificat se administrează pe canula nazală/ mască, iar debitul și concentrația se reglează astfel încât SpO2 să fie >90%, fără a depăși 97-98%.

4.  Aspirarea secrețiilor nazofaringiene  - indicată la pacienții cu secreții în căile respiratorii superioare sau apnee; se efectuează înainte de alimentație, înainte de terapia inhalatorie și la nevoie; înainte de aspirație se poate utiliza instilația nazală cu Clorură de sodiu 0,9%.

5. Aerosoli cu clorură de sodiu 3% - 2-4 ml/doza, repetat la 2-6 ore; indicați în formele ușoare și medii de bronșiolită; se pot asocia cu adrenalina.

6. Medicația bronhodilatatoare – indicată în formele severe de boală; adrenalina administrată în aerosoli: 0,3 ml soluție 1‰/kgc/doza repetat la 2-6h; dacă după primele două administrații nu se observă răspuns benefic, la 15-30 min de la administrare, medicația bronhodilatatoare se oprește.

7. Glucocorticoizi pe cale sistemică – indicați în formele severe; hidrocortizon hemisuccinat i.v 1-4 mg/kgc/doza repetat la 2-6 ore.

8. Antipiretice – Paracetamol p.o 10-15 mg/kgc/doza la 4 – 6 ore interval; Ibuprofen p.o 5-10 mg/kgc/doza la  6 – 8 ore interval;

9. Ventilația mecanică  - se impune la un procent mic de cazuri ( apnee recurentă cu hipoxemie severă și acidoză progresivă sau persistentă – ph < 7,20 ).

 Care este prognosticul în bronșiolita acută

În formele fără complicații, prognosticul este bun. Vindecarea se produce după o evoluție obișnuită de 3-5 (7) zile, în funcție de gravitate.

Doamna Doctor Lavinia Rusu, medic specialist Pediatrie la Policlinica Providența, oferă consultații în contract cu CAS, dar și în regim cu plată, în zilele de luni, miecuri și vineri. 

Pentru programări:

☎️ 0232 215 940 

      0729 292 897

      programari.policlinica@providentamedical.ro





sau  direct la sediul nostru.