Doamna Grigore Elena Alina, psiholog la policlinica Providența, ne oferă informații despre anorexia nervoasă. 

♦ În numai 37 de secunde, întreaga înfăţișare a unei tinere, de la fizionomie și până la formele corpului, este retușată digital și schimbată radical, pentru a atinge standardele de frumuseţe promovate de media. Deși în unele cazuri perfecţiunea din imagini este atinsă cu ajutorul programelor specializate, persoanele influenţate sau care aspiră la aceste standarde nerealiste își periclitează sănătatea pentru a le atinge, ori ajung să se desconsidere din cauza aspectului fizic.

Când se discută despre ,,standardele” de frumuseţe în mass-media, este vorba în special despre femei, dar aceasta nu înseamnă că nu există presiune şi asupra bărbaţilor să obţină corpul ,,ideal”.

♦ Cum arată „femeia ideală”? Potrivit modelelor promovate de televiziune sau publicitate, ea este „înaltă, albă și slabă, este papușa Barbie”. Aceste imagini promovate în mass-media pot produce consecinţe grave în ceea ce privește sănătatea femeilor și mai ales în rândul adolescentelor care se raportează la standardele nerealiste care produc atât o scădere a stimei de sine, dar cresc totodată riscul apariţiei unor îngrijorări cu privire la propriul corp, dar și dezvoltarea de tulburări de alimentaţie, au arătat studiile. Pentru a da jos kilogramele nedorite, nu mai puţin de jumătate dintre adolescente recurg la măsuri drastice, printre care se numără postitul, sărirea meselor, fumatul sau provocarea vărsăturilor arată Asociaţia pentru Anorexie Nervoasă și Tulburări Asociate.

Deși are o rată de incidență mai mică decât depresia, anorexia nervoasă reprezintă tulburarea mentală cu cel mai ridicat risc de mortalitate în rândul adolescenților, ocupand locul trei ca frecvență a bolii.

♦ Anorexia nervoasă este definită prin refuzul de a menține o greutate corporală sau peste o greutate normală minimă pentru etatea și înălțimea sa, printr-o frică intensă de a lua în greutate, prin perturbarea modului în care este percepută greutatea sau conformația propriului corp precum și printr-o tulburare endocrină (amenoree la femei și pierderea interesului și potenței sexuale la bărbați).

Printre factorii psihologici care pot să contribuie la dezvoltarea și menținerea anorexiei se numără depresia și anxietatea . Persoanele diagnosticate cu anorexie se confruntă cu o stimă de sine scăzută ce pare a fi motivul din spatele dorinței de a fi slabe.

Adolescența poate reprezenta o perioadă cu risc crescut de apariție a anorexiei la fete, dar sunt necesari și alți factori precum: imagine negativă a corpului, perfecționism și conștiinciozitate, extremă anxietate socială și timiditate extremă, senzația de ineficiență sau inadecvare etc.

♦ Semnele și simptomele anorexiei sunt greu de observat în faza incipientă, mai ales pentru că persoanele anorexice adesea își ascund obiceiurile alimentare și problemele fizice legate de greutate.

Semnele comportamentale și emoționale care pot fi observate de părinți sunt: preocupare exagerată pentru alimentație, frica de a câștiga în greutate, negarea senzației de foame, minciuna despre cantitatea de alimente consumată, apatie sau iritabilitate, restricționarea extremă a aportului de alimente sau înfometare, evitarea meselor sub diverse pretexte, vărsături și scaune autoinduse (pastile de slăbit, laxative), exerciții fizice efectuate în exces, purtatul hainelor largi sau a mai multor straturi de haine pentru a masca silueta anorexică.

Un studiu realizat în 2003 arată că în mediul online există peste 500 de pagini (site, forum) care pledează pentru anorexie și pentru alegerea în mod deliberat a comportamentelor anorexice. Aceste site-uri denumite generic pro-anorexie sau pro-ana sunt considerate de anorexici singurul loc în care se simt înțeleși și acceptați. Din păcate, în România nu există programe de prevenție care să promoveze strategii primare și secundare în rândul adolescenților.

Conținutul acestor pagini ar trebui cunoscute și de părinți, ele fiind pline de sfaturi și trucuri prin care persoana cu anorexie să se mențină slabă, să își distragă atenția de la senzația de foame și de asemenea sfaturi despre cum să înșele părinții cu privire la cantitatea de alimente ingerată.

În funcţie de gravitatea bolii, anorexia se poate vindeca total, în cazurile depistate la timp, dar pot fi urmate de recăderi, ce pot duce la o agravare continuă a bolii, până la deces. Unii pacienţi, ce reuşesc să se recupereze, vor continua să fie preocupaţi de aspectul fizic şi greutate toata viața sau pot avea episoade frecvente de depresie.

Vă stăm la dispoziție pentru informații și programări:

📧 programari.policlinica@providentamedical.ro

📱 0729 292 897

☎️ 0232 215 940

💬 WhatsApp 0729 292 897

Foto credit: Sfatul medicului