- Sfaturi practice din partea unui psiholog -

Autor: Psih. Mirela Gabriela Zetu, psiholog clinician și psihoterapeut, Spitalul Providența

O epidemie mondială reprezintă în sine un eveniment traumatogen, fie că suntem direct implicați, în linia întâi, în spital, în contact direct cu pacienții, fie că suntem la o distanță mai mare de aceștia, izolați în casele noastre. Acest gen de eveniment poartă o încărcătură emoțională fantastică, uneori greu de controlat, cu repercursiuni în plan psihologic.

Toate stările sunt resimțite exacerbat, oboseală intensă, o oboseală emoțională de fapt, preocuparea permanentă pentru viitor, pentru felul în care viețile noastre pot fi impactate, o teamă irațională de ceilalți, de faptul că ne-ar putea îmbolnăvi.

De asemenea, putem simți o teamă pentru cei iubiți, care ne face să căutăm mai des compania lor, contactul cu ei, în lipsa căruia ne lăsăm chinuiți de gândul că nu îi vom putea proteja sau îi vom vedea suferind.

De la aceste griji până la tulburările de somn, tulburările de dispoziție și tendința spre ipohondrie, nu sunt decât câțiva pași iar panica nu întreabă pe nimeni atunci când se instalează. Frica și anxietatea pot deveni realități cotidiene greu de combătut în aceste zile.

Și totuși, cum să facem pentru a nu ceda în fața fricii și gândurilor obsesive?

Desigur, fiecare reacționează în modul său propriu în fața acestei epidemii, iar reacțiile noastre depind și de alți factori, cum ar fi: gradul individual de expunere, experiențele traumatice anterioare, sănătatea noastră psiho-emoțională, susținerea celor dragi, vârsta, antecedentele noastre personale.

Dar sunt multe lucruri mici pe care le putem face, nu doar pentru a rezista mental, ci pentru a redescoperi că viața are sens și e frumoasă chiar și în timpul epidemiei de coronavirus.

Ce facem cu nevoia de a fi informați?

Dincolo de gesturile simple legate de igienă, pe care am înțeles cu toții cât este de important să le respectăm pentru a ne proteja, igiena mentală este extrem de importantă. Avem nevoie să limităm sursele de informare pentru a putea continua să trăim. Propagarea virusului Covid – 19 ne captează atenția, dar a urmări fără încetare fluxul de știri al posturilor TV care prezintă realitatea numai în termeni de dezastru, șoc, apocalipsă înseamă să ne proiectăm în scenarii catastrofice și să le trăim ca și cum acestea ar fi deja reale...Iar ele nu sunt.

A limita supra-informarea înseamnă a evita să ne aruncăm cu totul în aceste scenarii negative și a lua distanță de aceste griji induse. Pentru a putea lua distanță, cel mai bun mijloc este să limităm conștient dorința de a ne informa. Cu cât vom ceda tentației de a citi notificări alarmante, cu atât vom favoriza instalarea panicii.

Avem nevoie să ne informăm, dar cu discernământ și nu încontinuu. Chiar în contextul acestei epidemii, viața merge înainte și așa cum ne luăm măsuri de precauție pentru a evita contaminarea fizică, la fel să procedăm și în cazul contaminării mentale. Frica și panica sunt foarte molipsitoare, iar prin agregare, pot genera un efect colectiv amplificat.

În plus, să credem informațiile verificate de autoritățile  medicale și de cercetători, conform cărora mai mult de 80% din cazuri sunt vindecabile sau nu prezintă simptome majore.

Ce ne mai ajută în aceste zile în care stăm izolați?

Ne ajută să avem un program organizat, indiferent de tipul de activitate. O planificare minuțioasă a timpului va îngusta durata de informare prin intermediul canalelor de știri, va focaliza atenția pe un anume tip de activitate, care poate fi relaxantă în sine.

Și câte activități nu voiam să facem pe vremea când nu aveam timp din cauza alergăturii zilnice casă/muncă? Acum e vremea ca acestea să se materializeze.

O altă conștientizare prețioasă este legată de control. Să răspundem onest la întrebarea ce putem controla și ce nu putem controla. NU putem controla acțiunile celorlalți, ci doar pe ale noastre. Nu putem controla atitudinile și fricile celorlalți, ci doar pe ale noastre. Nu putem controla previziunile mai mult sau mai puțin optimiste. Putem controla și chiar avem nevoie să ne concentrăm pe felul în care ne purtăm noi cu cei din jur, pe atitudinile noastre, pe timpul petrecut în social media, pe gesturile și acțiunile noastre.

Exercițiile de respirație recomandate de psihologi sunt foarte folositoare în momente de anxietate, pentru că generează un răspuns de relaxare aproape imediat.

Așezați-vă confortabil pe scaun și timp de 5 minute, respirați adânc și liniștit pe nas, în așa fel încât inspirul să fie egal cu expirul, concentrându-vă atenția pe aerul care intră și iese din nări (numară în minte 1, 2, 3, 4 (5) – inspiră, faci o pauza de o secunda si continui – expir (5) 4,3, 2, 1). Ce privilegiu că putem respira! Preț de 5 minute antrenați atenția să se îndrepte spre minunea de a respira și nu spre Covid-19.

Să răspundem la întrebarea: Ce-a schimbat în bine în viețile noastre coronaviroza? Faceți plinul cu informații pozitive. Există multe mărturii minunate despre gesturi de solidaritate ale oamenilor din toate colțurile lumii, care nu au cum să nu ne dea speranță în privința umanității.

A sta acasă înseamnă șansa de a construi sau de a repara, sau de a suda relațiile cu cei ai casei. Este o provocare pentru unii și o binecuvântare pentru alții.

Fie că lucrăm la locul de muncă sau de acasă, fie că stăm  la domiciliu, perioada aceasta este prilej de a ne recentra, de a ne recalibra la viața noastră, la așteptările noastre de la aceasta. Să păstrăm contactul unii cu alții, cu noi înșine, cu Dumnezeu prin rugăciune și să ne amintim că fiecare încercare vine la pachet cu o lecție foarte prețioasă. Această perioadă va trece. Să nu uităm ce învățăm acum.