Dacă vă confruntați cu un disconfort la nivelul ochilor, ca și cum ați avea un corp străin, sau dacă vă este greu să deschideți ochii, deși nu este vizibil nimic din ceea ce ar putea să vă deranjeze, ați putea suferi de sindromul de ochi uscat. Dr. Anisia Alexa, medic specialist Oftalmologie în cadrul Spitalului „Providența”, ne explică în interviul de mai jos cum putem preveni, recunoaște și trata această afecțiune.

- Ce este sindromul de ochi uscat?

- Este o afecțiune caracterizată prin reducerea volumului de lacrimi secretate sau prin alterări calitative ale conținutului lacrimilor. Consecința este o lubrifiere inadecvată a suprafeței oculare, iar pacienții resimit o senzație de disconfort, de “nisip în ochi”, de oboseală, de încețoșare a vederii care se clarifică după ce clipesc mai des. Alteori senzația de uscăciune oculară poate alterna cu episoade de lăcrimare intensă.

Simptomele sindromului de ochi uscat afectează semnificativ calitatea vieții pacienților, existând riscul de a dezvolta depresie. Studiile recente arată că trei din zece persoane adulte suferă de sindrom de ochi uscat, iar prevalența ridicată face ca aceasta patologie să fie o problemă de sănătate publică.

- De unde provin lacrimile?

- Pentru a fi mai simplu de înțeles, aș vrea să menționez faptul că filmul lacrimal este format din trei componente majore: lipide care previn evaporarea lacrimilor, o componentă apoasă care lubrifiază și conține molecule cu rol antimicrobian și mucus care favorizează aderența lacrimilor la suprafața oculară.

Glanda lacrimală principală localizată superior și lateral de globul ocular secretă componenta apoasă. În grosimea pleoapelor se găsesc glandele meibomius care secretă lipidele, iar mucusul este produs de câteva celule de pe suprafața oculară, numite celulele goblet. Orice perturbare a funcției acestor glande are ecou asupra compoziției lacrimilor și induce sindromul de ochi uscat.

- Cine este afectat în mod deosebit de sindromul de ochi uscat?

- În special tinerii, datorită dispozitivele digitale utilizate în exces, reducându-se astfel rata de clipire. Filmul lacrimal se reînoiește la fiecare clipit. Pacienții sănătoși clipesc, în medie, de 17 ori pe minut, însă, pe parcursul activităților care presupun concentrare rata de clipit se reduce. La factorii favorizanți se adaugă contrastul și strălucirea culorilor afișate pe ecranul monitorului, numărul redus de pauze și stresul. În plus, la pacienții tineri, un factor de risc suplimentar este utilizarea lentilelor de contact.

O categorie aparte o reprezintă femeile care urmează tratamente pentru fertilizare, contracepție sau pe parcursul sarcinii. Secreția glandelor lacrimale este reglată de hormonii estrogeni și de progesteron, iar în contextul unui dezechilibru hormonal poate debuta sindromul de ochi uscat.

- Vârstnicii sunt afectați?

- Prevalența este mai mare la pacienții cu vârsta peste 40 de ani, iar 80% din pacienții de peste 80 de ani suferă de sindrom de ochi uscat. Acest fapt se datorează alterării structurii glandelor lacrimale în contextul vârstei, al stresului oxidativ acumulat, al scăderii nivelului de hormoni androgeni și posibil ca efect secundar al unei medicații pentru o boală cronică.

- Ce mai determină apariția sindromului de ochi uscat?

- O serie de afecțiuni favorizează dezvoltarea sindromul de ochi uscat, precum: tulburarea de stres posttraumatic, depresia, patologiile tiroidiene, boli autoimune precum artrita, sindromul Sjögren.

Consumul unor medicamente antidepresive, antihistaminice, sau medicamente pentru hiperplazia benignă de prostată, utilizarea unor creme dermato-cosmetice cu efecte anti-îmbătrânire, produsele de machiaj ce conțin particule ce pot ajunge în filmul lacrimal accentuează simptomele.Fumatul și consumul de alcool sunt factori de risc comportamentali foarte importanți.

De asemenea, chirurgia refractivă pentru reducerea dioptriilor, chirurgia cataractei și administrarea pe termen lung a anumitor tratamente sub forma picăturilor oftalmice pot favoriza dezvoltarea sindromului de ochi uscat.

- Cum este diagnosticat acest sindrom?

- Sunt teste specifice pentru diagnosticul sindromului de ochi uscat. La Spitalul „Providența” în cabinetul de oftalmologie putem efectua testul Schirmer care presupune evaluare cantitativă a lacrimilor cu ajutorul unor hârtii de filtru speciale. O altă metodă pe care o utilizăm presupune instilarea oculară a unei picături speciale de colorant numit fluoresceină și examinarea la biomicroscop a dispersiei acestui colorant în filmul lacrimal și dacă aderă la leziunile suprafeței oculare.

- Cum evoluează această afecțiune și cum o tratăm?

- Sindromul de ochi uscat are tendința de a se croniciza. Un studiu recent realizat pentru a descrie evoluția naturală a sindromului de ochi uscat a urmărit pe o perioadă de 10 ani 261 de pacienți.

Concluziile  acestui studiu arată că sindromul de ochi uscat progresează, 24 % dintre pacienții incluși în studiu au declarat o agravare a simptomelor, iar 29% au raportat scăderea acuității vizuale funcționale care le afectează activitățile sociale.

În stadii incipente pacienții au tendința de a neglija această patologie, însă atunci când se agravează, ea poate progresa spre complicații grave (melting cornean steril, infecții ale suprafeței oculare).

Ideal este ca pacienții să se adreseze medicului oftalmolog la consultații de rutină anual, pentru ca patologiile să poată fi diagnosticate în stadii incipiente. Ca și prevenție și tratament, recomandăm:

• Lacrimile artificiale folosite pentru ameliorarea simptomelor. Sunt comercializate mai multe tipuri de lacrimi artificiale în funcție de care dintre componentele lacrimilor (lipidică, apoasă, mucoasă) este deficitară.
• În unele cazuri instilații topice cu antiinflamatori pot fi necesare.
• Aplicarea zilnică a unor comprese calde pe suprafața pleoapelor fluidifică secreția lipidică și facilitează eliminarea lipidelor în filmul lacrimal.
• Menținerea igienei pleoapelor, utilizarea unui șampon special aplicat pe capătul cu vată al unui betișor de ureche cu care se va masa marginea pleoapei în locul în care se inseră genele.
• Acizii grași esențiali precum omega-3 și omega-6 din aportul extern nutritiv au efecte benefice. Aceștia se regăsesc în peștele și fructele de mare,  legumele precum napii, spanacul, fasolea verde, dovleceii și în semințele de floarea soarelui, susan, dovleac și nuci.
• O serie de antibiotice administrate sistemic sub forma unor comprimate scad procesele inflamatorii de la nivelul suprafeței oculare și cresc producția stratului lipidic al filmului lacrimal, însă se recomandă cu precauție, doar de către medic.
• Pentru formele severe de sindrom de ochi uscat pot fi necesare intervenții chirurgicale specifice.

***

Persoanele interesate de efectuarea unui control oftalmologic sunt rugate să programeze prealabil la numerele de telefon 0232 241 271 / 0730 230 030, pe email la programari.spital@providentamedical.ro sau la sediul Spitalului „Providența”, Șoseaua Nicolina, nr. 115, Nicolina 2, Cug, Iași.