Scopul campaniei este să promoveze utilizarea adecvată a antibioticelor prin informarea medicilor şi a publicului nespecialist privind riscul reprezentat de folosirea excesivă şi eronată a acestora.
CARE SUNT BENEFICIILE ANTIBIOTICELOR
Antibioticele reprezintă probabil cel mai mare progres medical al ultimului secol. În cei 75 de ani de când sunt utilizate, ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. De aceea, ne dorim să putem folosi antibioticele în continuare.
EFECTELE NEDORITE ALE ANTIBIOTICELOR
La fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite. Candidozele şi diareea severă pot astfel de consecințe ale unui tratament cu antibiotic. Mai mult, apare pe o scară tot mai largă rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse. Iar infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente şi va nevoie de antibiotice mai toxice şi mai costisitoare; într-unele cazuri, rămân foarte puține soluții pentru tratamentul infecțiilor cu bacterii rezistente.
Dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecții care răspund la tratamentul cu antibiotice.
REZISTENȚA BACTERIANĂ LA ANTIBIOTICE ÎN ROMÂNIA
Pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din țara noastră indică în mod constant în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenței mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. S-au comunicat în ultimii ani cele mai mari niveluri ale rezistenței la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru unii care produc infecții în afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauză de infec ii urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.
UTILIZAREA EXCESIVĂ DE ANTIBIOTICE
Gripa şi răceala sunt două exemple de infec ii peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Aceste două boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice! Te vei simți mult mai bine dacă bei mai multe lichide, te odihneşti suficient şi foloseşti medicamente care elimină simptomele. Din păcate, în multe cazuri se administrează antibiotice pentru aceste boli, ceea ce:
- nu ne va ajuta să ne vindecăm mai repede;
- ar putea face să ne simțim poate chiar și mai rău, dacă apar efectele secundare amintite: diareea postantibiotică, candidoze etc.
În plus, putem selecta apariția bacteriilor rezistente în propriul organism, cum ar Escherichia coli care ne poate cauza ulterior o infecție urinară mai greu de tratat.
CÂTEVA REGULI SIMPLE
- Nu folosi antibiotice dacă nu îți sunt prescrise de un medic. Nu insista să primeşti antibiotic dacă medicul îți spune că nu este necesar.
- Nu păstra antibiotice pentru o viitoare infecție şi nu folosi antibiotice rămase de la un episod anterior de boală.
- Nu lua antibiotice prescrise altei persoane şi nici nu împărți antibioticele prescrise ție cu alți bolnavi, chiar dacă manifestările bolii par asemănătoare. Ar putea fi ineficient şi cu toate riscurile menționate mai sus.
- Previno infecțiile prin spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi prin efectuarea la timp a vaccinurilor recomandate.
- Evită aglomerările de persoane în perioadele de epidemii de infecții respiratorii.
Din toate aceste motive, inclusiv pentru posibilitatea de a trata eficient generațiile viitoare, este foarte important să luăm antibiotice DOAR la recomandarea medicului, să nu sporim astfel rezistența bacteriilor la ele.
O campanie desfăşurată de Ministerul Sănătăţii.
