Importanța dozării vitaminei D3 la copii

Vitamina D la copii este foarte importantă pentru menținerea sistemului osos și a organelor aflate în curs de dezvoltare. Copiii sunt în creștere și au nevoie de foarte mult calciu, iar absorbția calciului depinde în mare măsură de vitamina D.  Mai multe detalii despre importanța diagnosticării și a tratamentului deficitului de vitamina D la copii, ne oferă dr. Lavinia Rusu, medic specialist pediatrie din cadrul Spitalului Providența.

Deficitul de vitamina D la copii reprezintă cea mai des întâlnită cauză pentru apariția rahitismului, o boală în care țesutul osos nu mineralizează în mod corespunzător, ducând la oase moi și deformări scheletice.

Care sunt afecțiunile asociate deficitului de vitamina D?

Deficitul de vitamina D poate conduce la o serie de tulburări încă din copilărie, având consecințe asupra stării de sănătate:

  • deformări osoase ale membrelor;
  • deformări ale toracelui;
  • modificări ale cutiei craniene: persistența fontanelei anterioare după vârsta de 18 luni, craniotabes după vârsta de 3 luni, etc;
  • erupție dentară întârziată, carii dentare;
  • modificari ale coloanei vertebrale și bazinului: cifoza, lordoza, scolioza, coxa vara, coxa valga, micșorarea diametrului antero-posterior și a celui lateral al bazinului;
  • distensie abdominală prin hipotonie musculară;
  • convulsii hipocalcemice;
  • scăderea rezistenței la infecții;
  • întârziere în dezvoltarea psiho-motorie.

Care sunt modalitățile prin care se poate diagnostica deficitul de vitamina D?

Diagnosticul se poate pune în urma unui examen fizic, a testelor de sânge (25-OH- D este testul standard și un marker excelent; de obicei biochimia de bază osoasă este normală - calciu, fosfor și fosfatază alcalină) și eventual a unor studii de tip imagistic ( radiografie pumn/genunchi ).

În cazul în care, în urma testului sanguin reiese o fosfatază alcalină ridicată, este vorba despre rahitism. De asemenea, un nivel ridicat al hormonului paratiroid (PTH) este asociat unei deficiențe de vitamina D sau de calciu.

O lipsă de vitamina D a fost definită drept un nivel sanguin de 25-OH-D sub 25 nmol/L, în timp ce insuficiența a fost încadrată între 25-50 nmol/L.

Care sunt factorii care duc la un deficit al acestei vitamine?

Carența de vitamina D poate apărea din mai multe motive, cum ar fi:

  • factori genetici – numar redus de receptori pentru vitamina D;
  • expunere inadecvată la soare;
  • aport alimentar redus;
  • tulburări de absorbție intestinală;
  • disfuncții hepatice sau renale;

În aceste cazuri, copiii au nevoie de o dietă bogată in alimente fortificate cu vitamina D. sau de suplimente de vitamina D.

Conduita terapeutică pentru prevenirea apariției deficitului

  • Indicații în timpul sarcinii cu multivitamine ce conțin vitamina D și expunere la soare; în ultimul trimestru de sarcină doza de vitamina D trebuie suplimentată, respectiv 400 UI zilnic, în anotimpul însorit, și 800 UI zilnic, în situații speciale (sezon rece, zone poluate, alimentație carentată).
  • Indicații postnatală

- Expunerea adecvată a copilului la soare - de primăvara până toamna, 15 -20 minute fără aplicarea de creme de protecție UV.

- Promovarea unui regim alimentar corect: alimentație la sân; formule de lapte îmbogățite cu vitamina D; alimentație diversificată – gălbenuș de ou, pește proaspăt, ficat, carne de vită; evitarea administrării laptelui de vacă până la vârsta de 1 an, deoarece conține un nivel scăzut de vitamina D, 10-40UI/litru, mult sub necesarul vitaminic adecvat.

- Suplimentarea cu Vitamina D.

De la varsta de 7 zile pana la 18 luni se recomanda o doza de 400 UI- 800 UI/zi, tot timpul anului, iar dupa aceasta varsta pana la sfarsitul perioadei de crestere - 500 UI/zi doar in perioadele reci (de toamna pana primavara).

Administrarea corecta se face picurand din flacon direct in gura copilului. Nu se recomanda administrarea in lapte sau cu lingurita, deoarece este un produs uleios.

Administrarea de calciu nu este necesara la sugarul nascut la termen si la copilul care primeste mai mult de 400 ml lapte pe zi.

Tratamentul deficitului de vitamina D

Tratamentul curativ se indică la copiii cu semne clinice și biologice poate include:

  • Vitamina D oral, în doza de 2.000-5.000 UI/zi, timp de 4-6 săptămâni, în rahitismul prin deficit nutrițional;
  • Calcitriol oral, in doza de 4.000-8.000 UI/zi, in rahitismul din bolile renale;
  • Vitamina D oral, in doza de 4.000-8.000 UI/zi, in rahitismul din bolile hepatice;
  • Vitamina D oral, in doza de 40.000-80.000 UI/zi, in rahitismul vitamino-D rezistent.
  • In tratamentul rahitismului se asociaza si un supliment de calciu in doza de 50-60 mg/kgc/zi, oral, timp de 2-6 saptamani, in functie de nivelul calcemiei.

Tratamentul insuficient documentat al rahitismului poate conduce la Hipervitaminoza D:

  • manifestări clinice: inapetanța, vărsaturi, constipație, polidipsie, poliurie, deshidratare, bombarea fontanelei anterioare, agitație, apatie, tulburări de ritm cardiac;
  • modificari biologice: concentrații crescute de calciu, fosfor și 25-OH-D, calciurie;
  • ecografic: nefrocalcinoza.

Hipervitaminoza D este secundară aportului excesiv de vitamina D, pe termen lung și niciodată expunerii excesive la soare. Pentru a evita hipervitaminoza D, aportul zilnic de vitamina D pe termen lung nu trebuie să depășească 1000 UI la sugar și 2000 la copiii peste 1 an.

Hipervitaminoza D este o urgență medicală, necesitând întreruperea imediată a aportului de vitamina D și de calciu medicamentos, reducerea la minimum a alimentelor bogate în calciu, evitarea expunerii la soare, precum și monitorizarea funcției renale.

 

Dr. Lavinia Rusu,  medic specialist Pediatrie la Spitalul Providența, oferă consultații în contract cu CAS, dar și în regim cu plată, cu o programare în prealabil.

 

Bibliografie:

  • www.mayoclinic.org
  • www.healthline.com
  • Compendiu de Pediatrie (Adrian Georgescu) 2005 - Ed a 2- a
  • Protocoale de diagnostic și tratament în pediatrie , coordonator Prof .Dr. Mircea Nanulescu