V-aţi pus întrebarea ce anume vă aduce mai mult confort psihic: conştientizarea sau negarea? Asumarea unei probleme de sănătate aduce mult mai multă linişte emoţională decât amânarea rezolvării acesteia.
Deşi vestea de a avea cancer la sân poate fi destabilizatoare, această boală poate fi tratată în totalitate, mai ales dacă este descoperită la timp.
Dr. Nicoleta Dimitriu, medic de familie în cadrul Spitalului „Providența” a oferit în interviul de mai jos mai multe detalii cu privire la prevenția cancerului la sân, dar și la importanța relației medic de familie – pacient, pentru ca afecțiunea să poată fi diagnosticată încă de la primele semne și tratată corespunzător.
- Care este rolul medicului de familie în prevenția cancerului la sân?
- Dr. Nicoleta Dimitriu: „Medicul de familie este primul pas în evaluarea sanologică. Spun acest lucru pentru că adresabilitatea la cabinetul medicului de familie este foarte mare, vârstele pacientelor noastre fiind cuprinse între 12 și 90 de ani, sau chiar mai mult de atât.
Noi, în afară de faptul că le facem educația autoexaminării sânului acasă, adică palparea sânului cu cadranele corespunzătoare, insistăm pe importanța autoexaminării. Le vorbim despre atenția pe care o necesită apariția unei asimetrii a sânilor, a unei retracții mamelonare, a unei formațiuni nodulare, cel mai des, sau a unei adenopatii care nu mai trece, deci inflamarea unui ganglion care este restantă, sau o scurgere mamelonară care este altceva decât lapte. Și atunci semnalul de alarmă este mult mai ușor de tras de către medicul de familie, cu care pacientul intră mult mai des în contact, decât cu restul medicilor.
- Căror persoane le recomandați mamografia?
- Avem și un alt instrument de triere a pacienților, prin faptul că avem acea examinare anuală, cu recomandările analizelor generale de sânge. Dacă este cazul, la femeia tânără, spre exemplu, facem recomandare și pentru testul Papanicolau, pentru screening-ul cancerului de col uterin, ulterior dacă este până în 40 de ani și există o patologie la nivelul sânului, recomandăm ecografie mamară, iar dacă este peste 40 ani și prezintă un semn de exclamare, trimitem către mamografie.
Un alt aspect, la fel de important este că noi, în cabinet, suntem primul palier de triere a pacientelor după antecedentele heredecolatorale. Poate pacienta să nu prezinte niciun fel de patologie la nivelul sânului, dar să aibă în familie o mamă, o mătușă, o bunică, spre exemplu, care să fi avut cancer la sân. Și atunci, acea pacientă intră obligatoriu într-un protocol de examinare a sânului prin mamografie, ca screening, deși nu prezintă niciun fel de problemă.
- V-ați confruntat cu astfel de situații, în care să nu existe un indiciu inițial?
- Conștientizarea, fie și doar verbală, a problemei în cabinetul medicului de familie este extraordinară. Am avut situații în care, întrebată fiind, pacienta a spus că nu prezintă niciun fel de problemă, la examinare nu am găsit absolut nimic, urmând ca după jumătate de an să se plângă de o durere nejustificată, ca un fel de înțepătură la nivelul sânului. Și atunci am făcut investigații suplimentare, ca să depistăm ceva. Dar acest lucru s-a întâmplat pentru simplul fapt că pacienta a conștientizat, și-a pus semn de întrebare și a venit să mi se adreseze.
Deci, practic, suntem un sistem de triaj, suntem o modalitate de conștientizare, de control, iar după aceea de planificare a unui protocol de investigații suplimentare, cu trimitere către medicul radiolog, ginecolog și care mai departe fac investigații senologice sau mamografice, cum se impune.
- Cum reacționează pacientele când recomandați mamografia?
- Din fericire, suntem în mediul urban, unde gradul pacientelor de a înțelege patologia este mult mai ridicat și atunci ne este ușor. Sunt și situații în care ni se pun întrebări, de ce e nevoie, ce înseamnă, dar le explicăm faptul că totul face parte din screening.
Ne-a ajutat foarte mult și faptul că la nivel național, acum patru ani de zile s-a început screeningul de cancer de col uterin, prin testul Papanicolau și deja s-au conștientizat alte patologii ale sferei uro-genitale și atunci venim în completare.
Pacientele din mediul urban sunt destul de sensibile și reacționează în mod pozitiv, se programează, iar medicul de familie are avantajul că pentru aceste trimiteri se pot elibera, în regim cu Casa de Asigurări de Sănătate, bilete gratuite.
- Cum acționați atunci când pacientele se întorc cu rezultate nefavorabile?
- Iarăși avem un rol interesant, suntem un mediator între prima impresie, impactul rezultatului negativ și ceea ce urmează să fie. Cred că medicul de familie are și un rol de psihoterapeut, pentru că așa cum spune și numele, suntem într-o mare familie, și pacientul acceptă mult mai ușor de la medicul de familie un protocol ulterior de rezolvare a problemei, deși i se explică anterior de către medicul specialist ce trebuie urmat.
Pentru simplul fapt că ni se adresează și noi reluăm și le reexplicăm ceea ce trebuie să facă mai departe și că este cu atât mai bine, cu cât intervenția este mai rapidă, pacientele trec pur și simplu mai departe. Și am avut cazuri extraordinare, cu reușită, cu urmărire la cinci ani postoperator, extraordinar de bună.
- Cum gestionați relația ulterior?
- Ele revin, prin natura meseriei noastre, destul de des, poate și pentru alte afecțiuni, și atunci facem din nou profilul pacientului și este și plăcut să revezi o pacientă care a trecut prin momente grele și care acum are moralul ridicat și este reinserată în societate și familie, fără niciun fel de problemă.
- Vă amintiți de un caz care v-a marcat?
- Am întâmpinat de curând o pacientă de 78 de ani care ne-a ascuns intenționat patologia, la evaluarea inițială nu a dorit să fie examinată și nu am putut interveni peste bariera aceasta. A spus că nu prezintă nicio afecțiune la nivelul sânului, iar la câteva luni de zile a venit și a recunoscut că are un nodul, că îi este frică pentru că a crescut foarte mult în dimensiuni, deja era exteriorizarea patologiei cu înroșirea tegumentului și cu ulcerații și, într-adevăr, am trimis-o mai departe către colegii specialiști. S-a intervenit chirurgical recent și va intra în protocolul de chimioterapie, ceea ce va fi recomandat de către medicul specialist chirurg care a rezolvat cazul.
Din nefericire, prognosticul pentru pacienții care se adresează într-un timp tardiv nu e neapărat cel mai bun și insist, așadar, asupra conștientizării problemei din cabinetul medicului de familie care este foarte, foarte importantă. Și este necesară o atenție foarte mare, întrucât de obicei, această patologie apare la vârsta de peste 50 de ani, când deja pacientele, dintr-o educație insuficientă, consideră că nu ar mai putea exista vreo problemă, odată ce au intrat la menopauză. Dar această pauză hormonală nu este neapărat și o garanție pentru absența unei afecțiuni.”
- Ce preferă pacientele, investigaţiile cu bilet de trimitere sau siguranţa oferită de un aparat performant?
În cabinetul medicului de familie, pacientele solicită un bilet de trimitere pentru a se programa la această investigaţie. Ele au însă posibilitatea să aleagă şi alte instituţii care oferă mamografii fără a fi în contract cu CAS Iaşi. De exemplu, la Spitalul „Providența” este disponibil Mamograful Selenia cu tomosinteză, unul dintre cele mai bune aparate de pe piaţă. Acesta oferă numeroase avantaje pentru pacientă, cum ar fi doza minimă de iradiere, o precizie mult mai mare de diagnosticare şi o scădere a numărului de expuneri ulterioare. Le explic aceste avantaje pacientelor, însă decizia le aparţine, unele aleg siguranţa, altele aşteaptă mai mult timp pentru o programare pe baza biletului decontat CAS la o altă instituţie.
În definitiv, obiectivul nostru comun, al medicilor şi centrelor de imagistică, este binele pacientului şi libertatea acestuia de a alege în cunoştinţă de cauză.
Accesarea serviciilor de ecografie și mamografie la Spitalul „Providența” se face cu programare prealabilă la numerele de telefon 0232 241 271 / 0730 230 030, pe email la programari.spital@providentamedical.ro sau la sediul unității, Șoseaua Nicolina, nr. 115, Nicolina 2, Cug, Iași.