Frigul și bolile reumatice

Sezonul rece aduce multe bucurii: zăpada, sărbătorile de iarnă, vacanțe petrecute în familie. Însă, pentru persoanele meteosensibile, anotimpul rece poate să genereze un disconfort sau chiar să agraveze unele probleme reumatice.

Dr. Ana Maria Ignat, medic primar reumatolog în cadrul Spitalului „Providența” ne exlică modul în care vremea poate influența durerile reumatice.

Ce este reumatismul?

Reumatismul (boala reumatismală) este un termen  ce însumează afecțiuni ce determină durere cronică, adesea intermitentă, afectând articulațiile și/sau țesutul conjunctiv. Termenul de „reumatism” nu desemnează o boală anume, ci acoperă cel puțin 200 de afecțiuni diferite. De studiul acestor afecțiuni se ocupă reumatologia.

Printre afecțiunile reumatologice menționăm: reumatisme degenerative - artroza (gonartroza, coxartroza, artroza mâinilor),  patologia discală, reumatisme abarticulare (bursite, tendinite, capsulite), boli autoimmune (poliartrita reumatoidă, spondilartrite, lupus eritematos sistemic, sindrom Sjogren, sclerodermia, dermato/polimiozita).

Durerile, rigiditatea și inflamarea sunt simptomele cele mai des întâlnite ale reumatismului. Intensitatea acestora se pot schimba în funcție de condițiile de mediu, după cum este frig sau foarte cald.

Meteosensibilitate

Există din totdeauna o corelație între durerea „reumatică” și vreme. Într-o populație considerată  sănătoasă, între 30-50% din oameni se declară „sensibili la vreme”: femeile sunt mai meteosensibile decât bărbații iar vârstnicii în procent mai mare decât tinerii (în jurul vârstei de 60 ani sunt afectați aproximativ 60%).

Influența presiunii atmosferice asupra organismului

Mecanismul cel mai probabil prin care vremea afectează pacienții reumatologici este reprezentat de modificările presiunii atmosferice (Prof. James Fant, profesor asociat la School of Medicine’s University Speciality Clinics).

Presiunea atmosferică reprezintă presiunea exercitată de aerul din atmosferă asupra scoarței terestre. Atmosfera, care înconjoară globul pământesc, exercită o presiune anumită asupra suprafeței pământului și asupra tuturor oamenilor, animalelor și obiectelor, care se află pe el.

Dacă facem un exercițiu de imaginație putem presupune că țesuturile din jurul articulațiilor sunt asemenea unui balon. În situația în care presiunea atmosferică este mare, implicit crește și presiunea din exterior asupra organismului care va împiedica țesuturile, mai ales cele inflamate, să se extindă.

De cele mai multe ori presiunea atmosferică scade înainte ca frigul să-și facă apariția.  În acest caz, presiunea mai mică a aerului apasă mai puțin asupra organismului, permițând accentuarea țesuturilor inflamate: fibrele nervoase de la acest nivel, stimulate de tumefierea accentuată, vor determina implicit și accentuarea durerii.

Vremea rece poate provoca dureri?

În timpul anotimpului rece și umed, frigul determină contracția țesuturilor inflamate, iritând terminațiile nervoase și determinând accentuarea durerii.  De asemnea,  frigul influențează stilul de viață, lipsa de activitate din timpul iernii accentuând „înțepenirea” articulațiilor.

Sindromul Raynaud

În afară de pacienții cu afecțiuni degenerative, și pacienții cu sindrom Raynaud au de suferit în sezonul rece.

Sindromul Raynaud este definit ca un sindrom vasomotor paroxistic, declanșat de frig în primul rând, dar și de anxietate, sau stres. Vasospasmul face ca tegumentul să devină rece, palid, cu aspect cadaveric; limita proximală a zonei ischemiate este netă; aceasta durează câteva minute și este urmată de cianozarea tegumentului (tenta albastră a tegumentului) si apoi hyperemia (înroşirea tegumentelor) de reperfuzie. Modificările de culoare (albirea, albăstrirea și înroșirea) sunt evidente la nivelul degetelor, limbii și uneori la nivelul urechii, nasului sau buzelor.

Raynaud primar și secundar

Există două tipuri de sindrom Raynaud: Raynaud primar (boala Raynaud) - în care nu poate fi evidentiată o cauză, și Raynaud secundar, ale cărui cauze pot fi: boli de țesut conjunctiv (lupus, slerodermie, poliartrita reumatoidă, sindrom Sjogren); afecțiuni arteriale (boala Burger); sindrom de canal carpian (compresiune nervului median); acțiuni repetitive sau vibrații; fumat; traumatisme; medicamente.

Pentru a determina dacă este primar sau secundar și pentru a stabili cauza, medicul va efectua teste de rutină, precum și explorări țintite (capiloroscopia, teste autoimmune), știind că nu există o singură analiza care să pună diagnosticul.

Măsuri de prevenție și tratament

Tratamentul presupune în primul rând prevenirea atacurilor (utilizarea îmbrăcăminții adecvate, mănuși, șosete), întreruperea fumatului, controlul stresului, evitarea variațiilor bruște de temperatură și evitarea medicamentelor precipitante (inclusiv medicamente pentru răceala cu pseudoefedrină). În funcție de cauză, ca și medicație pot fi utilizate creme cu nitroglicerină, calciumblocante (ex. Nifedipina), alfablocante sau vasodilatatoare (prostaglandine). În formele severe se pot lua în considerare tratamentul chirurgical (simpatectomia) sau injecțiile cu toxină botulinică.

Dr. Ana Maria Ignat este medic primar reumatolog la Spitalul „Providența” și poate fi găsit prin programare prealabilă la unul dintre numerele de telefon 0232 241 271, 0730 230 030 sau prin e-mail la adresa programari.spital@providentamedical.ro

Mic dicționar medical:

  • Paroxistic = care survine brusc sau atinge maximul de intensitate;
  • Vasospasmul = îngustarea-constricţia vaselor;
  • Proximal – cel mai aproape de punctul de referinţă;
  • Ischemie – deficit circulator local prin micşorarea fluxului de sânge arterial în țesutul respectiv.

Sursă foto: 1